”Mecanismul de Cooperare şi Verificare a devenit o ţintă în mişcare, iar CE ar trebui să evalueze progresele "sensibile" făcute de România pentru a pregăti terenul în vederea eliminării acestui instrument”, a declarat, astăzi, la Bruxelles, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. El a arătat că autoritățile de la București considerp că ”în momentul de faţă, MCV, care ar fi trebuit să funcţioneze pe o perioadă limitată, a devenit un fel de ţintă în mişcare care, pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează. Şi de aceea, sugestia mea, pe care vreau s-o fac, sigur, şi autorităţilor Comisiei este să stabilim o modalitate de evaluare clară a progreselor care au fost făcute pe cele patru benchmark-uri din cadrul MCV. Acest assessment (evaluare – n.r.) ar trebui făcut în România de către Comisie în aşa fel încât să putem pregăti terenul pentru încheierea acestui dispozitiv care a fost pus în funcţiune în momentul aderării României la Schengen (la UE – n.r.)".

În opinia lui Tăriceanu, România şi-a atins ţintele la care s-a angajat, iar progresele făcute în domeniul justiţiei şi al statului de drept sunt "sensibile, apreciate şi ele fac parte din evaluările Comisiei şi sunt apreciate ca atare". Rugat să dea o definiţie a MCV în faţa lui Martin Schulz, Tăriceanu a explicat că, iniţial, MCV a fost stabilit ca un instrument tehnic, dar pentru a măsura progresele în domeniul justiţiei, al statului de drept: "Din păcate, ceea ce am observat este că încet, încet el a început să fie folosit ca un instrument, să zicem, cu caracter politic". Ultimul raport MCV pentru România a fost publicat pe 28 ianuarie. Tonul general a fost pozitiv, dar au existat şi critici.