Miniştrii de Externe din Lituania, Letonia şi Estonia au înmânat, ieri, CE o scrisoare în care s-au plâns de gestul Austriei de a-l elibera pe fostul colonel KGB Mihail Golovatov, căutat de Vilnius pentru crime împotriva umanităţii, la mai puţin de 24 de ore după arestarea sa. Golovatov este suspectat că s-ar afla în spatele reprimării sovietice din 1991 a mişcării pentru independenţă din Lituania. El a fost arestat joi, pe aeroportul din Viena, fiind eliberat ulterior şi lăsat să plece la Moscova. ”Subliniem că mandatul european de arestare, ca instrument de încredere reciprocă în rândul UE, ar trebui să fie eficient pus în aplicare, pentru a aresta sau reţine persoane, mai ales când este vorba despre crime de război şi crime împotriva umanităţii”, au spus cei trei miniştri într-o scrisoare adresată comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding. Protestul solidar al şefilor celor trei diplomaţii intervine la o zi după ce Lituania şi-a rechemat ambasadorul din Austria. Ministerul austriac al Justiţiei a argumentat că acuzaţiile aduse suspectului erau prea vagi iar Vilnius nu a furnizat informaţii suplimentare în termenul cerut. Letonia şi Estonia s-au solidarizat cu Lituania şi în declaraţii şi gesturi separate. Letonia i-a înmânat, ieri, ambasadorului austriac la Riga, o notă în care a cerut explicaţii în legătură cu eliberarea fostului colonel KGB, a anunţat preşedintele leton, Andris Berzins. ”Cred că Letonia înţelege situaţia mai bine decât oricine. Am fost într-o situaţie similară în ianuarie 1991”, a declarat Berzins, aflat în vizită în Lituania. Estonia, la rândul său, a spus prin vocea ministrului său de Externe că ”gestul Austriei este o surpriză neplăcută”.

• Implicarea Rusiei • Presa rusă scrie despre implicarea Moscovei în eliberarea fostului colonel KGB Mihail Golovatov. Aleksei Filatov, un lider al Asociaţiei veteranilor din unitatea antiterorism Alpha (grup în cadrul fostului KGB), susţine, potrivit cotidianului ”Novie Izvestia”, că ”eliberarea lui Golovatov s-a făcut graţie eforturilor depuse de Ministerul rus de Externe şi de Procuratura rusă”. La rândul său, cotidianul ”Kommersant” citează, sub acoperirea anonimatului, o sursă din MAE rus care declară că ambasada rusă la Viena a trimis reprezentanţi care au explicat partenerilor austrieci că dosarul Golovatov nu trebuie politizat. Lituanienii, chiar prin vocea ministrului lor al Justiţiei, au spus că bănuiesc implicarea Rusiei în eliberarea fostului colonel KGB, dar oficialii de la Viena neagă vehement. Ambasadorul rus la Viena a negat că are vreo influenţă şi a spus că temerile lituanienilor sunt neîntemeiate.

• Un personaj misterios • Golovatov, care deja a ajuns la Moscova, între timp, nu a putut fi contactat pentru comentarii. Veteranii din grupul Alpha au spus, potrivit cotidianului austriac ”Die Presse”, că fostul colonel are o sănătate fragilă. Golovatov, născut în 1949, a făcut parte din unitatea specială Alpha a KGB. La un moment dat, în 1980, a servit în Afganistan, ca bodyguard pentru politicieni. Din 1993 şi-a făcut o companie privată de securitate, numită Alpha B. Specialiştii spun că fostul colonel s-a retras doar formal din KGB şi că, în realitate, încă lucrează pentru serviciul secret, scrie ”Die Presse”. El conduce şi organizaţii sportive aflate sub umbrela asociaţiei controlate de clubul Dinamo al FSB. Autorităţile lituaniene au cerut mandatul european de arestare pe numele lui Golovatov pentru crime împotriva umanităţii. Mandatul a fost emis la 18 octombrie 2010. Potrivit Ministerului de Externe de la Viena, de atunci, Golovatov a mai fost de opt ori în Europa, călătorind nestingherit în Cipru, Finlanda şi Cehia, fără ca autorităţile din aceste ţari să fi pus în practică mandatul european de arestare care îl viza, scrie ”Die Presse”.