Noile ţinte propuse de Comisia Europeană la capitolul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 par să divizeze mai mult ca oricând ţările UE, înaintea începerii Consiliului European. Problemele politice mult mai stringente referitoare la anexarea Crimeei vor lăsa prea puţin timp negocierilor de mediu. În plus, viitoarele sancţiuni impuse Rusiei vor aduce mari schimbări în sectorul energetic al UE şi ar afecta şi mediul dacă alimentarea cu gaze va fi înlocuită cu combustibili fosili. Comisia a cerut statelor membre să reducă, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. Un alt obiectiv fixat pentru acelaşi orizont de timp este ca, pe ansamblul surselor de energie, cele regenerabile să reprezinte cel puţin 27%, recomandând economii de energie de circa 25%. În sectorul energetic există mari deosebiri între statele membre. Numai unele ţări produc energie nucleară, preţul plătit pentru gazele naturale variază foarte mult de la o ţară la alta şi mai sunt şi restricţii pentru folosirea unor resurse, cum este cazul lignitului în Grecia. În consecinţă, mai multe state refuză să-şi asume vreun angajament faţă de noi obiective care să le oblige să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

Decizia de a urma sau nu recomandările Comisiei europene revine şefilor de stat şi de guvern şi nu poate fi luată decât în unanimitate, repartiţia surselor de energie pe ansamblul producţiei energetice fiind o prerogativă suverană a statelor membre. Dar, deocamdată, nu există un consens asupra reducerii emisiilor cu 40%.