Tribunalul de Arbitraj Sportiv a redus la 15 luni suspendarea de doi ani dictată de Federaţia Internaţională de Tenis jucătoarei ruse Maria Şarapova pentru dopaj. Astfel, rusoaica în vârstă de 29 de ani va putea reveni pe teren după data de 26 aprilie 2017, ceea ce înseamnă că va putea participa la viitoarea ediţie a turneului de la Roland Garros, pe care l-a câştigat în 2012 şi 2014. Decizia TAS în cazul Mariei Şarapova este definitivă.

Reamintim că Şarapova a fost depistată pozitiv cu meldonium la Australian Open, în ianuarie, dar şi la o testare în afara competiţiei, la Moscova, în februarie. Federaţia Internaţională de Tenis a decis pe 8 iunie suspendarea sa pentru doi ani, începând cu 26 ianuarie, data primului test pozitiv. Ea a contestat decizia ITF la TAS, care a audiat părţile la mijlocul lunii septembrie.

Comisia ITF care a dictat suspendarea Mariei a ajuns la concluzia că sportiva a încălcat fără intenţie codul antidoping. Şarapova a susţinut că nu a citit e-mail-urile primite de la Agenţia Mondială Antidoping (WADA), în care era informată de trecerea meldoniumului pe lista substanţelor interzise, începând cu 1 ianuarie 2016. Ea şi echipa ei nu au dezvăluit niciodată faptul că lua mildronat, medicament ce conţine meldonium, la interviurile de rutină efectuate periodic de agenţi ai WADA cu privire la medicamentele pe care le-au folosit sportivii în ultimul timp.

Maria Şarapova a afirmat că lua mildronat din 2006, la prescripţia medicului ei de familie de la Moscova, contra gripei, apariţiei diabetului şi pentru tratarea deficienţei de magneziu. Ea a precizat faptul că nu ştia că meldoniumul este interzis şi nu a încercat să folosească o substanţă pentru îmbunătăţirea performanţei sportive. „Am luat prima dată substanţa în 2006, am avut mai multe probleme de sănătate în acea perioadă, aveam şi un deficit de magneziu. În plus, este un istoric familial de diabet. Am continuat să iau substanţa doar pentru că mă menţinea sănătoasă”, spunea Şarapova în martie.

Mildronat este un medicament inventat în Letonia, în anii '70, şi este folosit mai mult în Europa de Est, fiind interzis în SUA şi în Europa de Vest. Meldoniumul reglează metabolismul şi sporeşte energia, fiind utilizat în tratarea atacurilor cerebrale şi a unor boli ca diabetul şi Alzheimer.

Înainte de a fi trecut pe lista substanţelor interzise, WADA a monitorizat în 2015 efectele meldoniumului şi a ajuns la concluzia că îmbunătăţeşte performanţele sportive. După 1 ianuarie 2016, zeci de sportivi, majoritatea ruşi, dar şi români şi alţi est-europeni, au fost depistaţi pozitiv cu această substanţă. Mulţi dintre ei au susţinut că nu au mai luat mildronat după 1 ianuarie şi că urmele descoperite în organismul lor provin din folosirea substanţei anterior interzicerii ei. Agenţia Mondială Antidoping a recunoscut că nu a efectuat teste de excreţie înaintea interzicerii substanţei, astfel că a fost nevoită să accepte că astfel de motivări pot fi justificate.

La jumătatea acestui an, WADA a comunicat rezultatele unor studii de excreţie în ceea ce priveşte meldoniumul, care au arătat că unii dintre sportivii depistaţi pozitiv ar fi putut folosi substanţa înainte de a fi interzisă, cazuri în care aceştia au putut fi declaraţi nevinovaţi. Din acel moment, judecarea cazurilor s-a făcut în funcţie de concentraţia de meldonium depistată în probele de urină şi de data recoltării acestora.