Tătarii din Dobrogea trăiesc pe aceste meleaguri de sute de ani, dar foarte puţini constănţeni ştiu trecutul lor, în parte comun cu al nostru, şi problemele cu care se confruntă comunitatea lor. Conform redactorului-şef al Kara Deniz, revista Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), Nihat Osman, poporul tătar s-a format în urma campaniilor duse de Genghis Han. „Neamul nostru s-a format prin amestecul mai multor popoare, cauzat de armata mongolă, a cărei bază era, totuşi, majoritar cumană, deci noi avem un puternic fond cuman”, a spus Osman. După moartea lui Genghis Han, imperiul mongol s-a spart în patru hanate, conduse de fiii săi, unul dintre ele fiind Hanatul Hoardei de Aur, din care s-a desprins, la 1441, Hanatul Crimeei, condus de Hadji Giray. Dar hanatul nu a fost mult timp independent, devenind vasal al Imperiului Otoman, condus la acea dată de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. „Tătarii i-au chemat în ajutor pe turci, pentru că hanul lor fusese capturat de genovezii din colonia Cafa, de pe malul Mării Negre. Au venit şi ne-au transformat în vasali, noi fiind obligaţi să le oferim suport militar în campaniile pe care le-au dus către est. Imediat după ce am ieşit de sub stăpânirea otomană, în 1764, la o distanţă de aproximativ 20 de ani, Crimeea a fost invadată de trupele ruseşti ale Ecaterinei a II-a”, a precizat Nihat Osman. El a adăugat că atunci a început tragedia tătarilor crimeeni, aceştia pierzându-şi multe drepturi laice şi religioase, fapt care i-au împins în exil, către Turcia. „Unii au plecat direct peste Marea Neagră, cu corăbii, iar alţii au luat-o prin vestul acesteia, o parte oprindu-se în Dobrogea. Ei au ales acest teritoriu, pentru că aici mai erau prezenţi tătari, încă din secolul XIII. O dovadă istorică în acest sens este monetăria de la Isaccea, unde au fost găsite monede bătute de prinţul Nogay, cel de la care se trage numele etniei nogaylor”, a declarat redactorul-şef de la Kara Deniz. El a adăugat că, la această oră, oficial în România trăiesc 24.000 de tătari, iar neoficial 40.000.

ORFANI PE LUME. Osman Nihat a mai spus că, din nefericire, tătarii dobrogeni mai au doar numele şi limba maternă, dar şi acelea contestate. „În 1997, cu ocazia Zilei oraşului Techirghiol, am atras atenţia mai multor scriitori dobrogeni în legătură cu pierderea rădăcinilor: „Atenţie, români, să dea bunul Allah ca UE să nu vă lase orfani de voi înşivă! Noi, tătarii, ştim ce înseamnă să fim orfani pe lumea asta”, a spus Osman. El a mai spus că tradiţia şi limba tătarilor sunt în pericol, ele suferind o grea lovitură în urma colectivizării comuniste, care a spart comunităţile predominant rurale: „Tinerii au fost înghiţiţi de oraşe şi de grijile zilei de mâine, înstrăinându-se unii de alţii”. Conform redactorului-şef al revistei Kara Deniz, UDTTMR luptă pentru salvarea identităţii tătarilor dobrogeni, organizând diferite evenimente, care au ca principal scop reunirea mebrilor comunităţii.

• RELIGIA ISLAMICĂ, O RELIGIE A PĂCII • Nihat Osman s-a declarat întristat de asocierea din ultimii ani a noţiunii de islam cu cea de terorism. „Noi suntem tătari, originari din Crimeea, de confesiune islamică, ramura sunnită. Aş vrea să se înţeleagă că religia islamică este una a păcii. Între preceptele care stau la baza educaţiei copiilor musulmani se numără credinţa în Allah, Dumnezeu şi credinţa în toţi profeţii lui Allah, la loc de cinste aflându-se, începând cronologic cu Adam, Moise, David, Iisus şi Mahomed. De asemenea, lor li se insuflă credinţa în cărţile sfinte revelate acestor profeţi. Cum poate fi etichetat drept terorist acest spirit?”, a încheiat Osman.