Cîntăreaţa de muzică folk Tatiana Stepa, decedată vineri dimineaţă, după o îndelungată suferinţă, va fi înmormîntată, astăzi, de la ora 13.00, la cimitirul Bellu din capitală. Trupul neînsufleţit al Tatianei Stepa a fost depus, sîmbătă, la Ateneul Român, unde rudele, prietenii şi admiratorii i-au putut aduce un ultim omagiu artistei.

Tatiana Stepa a murit din cauza unui cancer de col uterin, la vîrsta de 46 de ani, vineri dimineaţă, la Spitalul Militar Central din capitală. Ea a fost diagnosticată cu această boală în urmă cu cinci ani. Cîntăreaţa a venit în februarie la Spitalul Militar Central din Bucureşti, medicii constatînd că boala era extinsă în organism. Pe data de 4 august, ea a fost internată de urgenţă, pentru că boala afectase mai multe organe.

Artista a început să cînte încă de la grădiniţă. În copilărie, ea a urmat cursuri de balet, vioară şi pian. A studiat vioara opt ani, ca instrument principal. A absolvit „Liceul de Arhitectură\" din Bucureşti, care a fost şi primul loc unde a auzit muzică folk. Pentru că a studiat vioara mulţi ani, nu i-a fost greu să înveţe să cînte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cîntec intitulat „Şi-am să-mi fac o doină\", rămînînd în componenţa cenaclului pînă în anul 1985. Din 1992 şi pînă în anul 1996, Stepa a fost membră a Cenaclului „Totuşi Iubirea\", participînd la sute de spectacole. După interdicţia, din 1985, a Cenaclului Flacăra şi a ei, ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti. Din anul 1996 şi pînă în prezent, Tatiana Stepa a susţinut sute de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria. A compus muzică atît pe versuri proprii, cît şi pe ale unor poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Serghei Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago. Printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Copaci fără pădure\", „Dă, Doamne, iarnă\", „Galbenă gutuie\", „Femeia de lut\".