Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Camera de Comerț Americană în România (AmCham) și Local American Working Group (LAWG) subliniază faptul că taxa clawback, coroborată cu toate celelalte reglementări din industria farmaceutică, descurajează investițiile în România. „Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricționare a accesului pacienților români la tratamente moderne prin retragerea de pe piață a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuției clawback cu practica europeană în domeniu, astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferența dintre consumul real al pacienților și bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat președintele Grupului de Sănătate din AmCham, Anda Todor, potrivit unui comunicat de presă al ARPIM.

Președintele Local American Working Group (LAWG), Călin Gălășeanu, a amintit că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. „În condițiile în care România se află în plină creștere economică, nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-și asume responsabilitatea tratării pacienților al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorități pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu același trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienților la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piață”, a adăugat Călin Gălășeanu, prin intermediul aceluiași comunicat.

Directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu, a afirmat că industria farmaceutică își dorește să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, "descurajează orice investiție prin crearea unui mediu de business ostil". "Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcție de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la prețul medicamentelor la raft, care include și adaosurile distribuitorilor și farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al prețurilor impune un preț minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieșite de sub patent și care va crește riscul dispariției medicamentelor de pe piață. Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienți. Nu există premisele creșterii investițiilor în România în lipsa unor soluții eficiente și echitabile care să îmbunătățească accesul pacienților la medicamente și să creeze un mediu de business transparent și predictibil", a afirmat Dan Zaharescu.

Potrivit aceleiași surse, investitorii în sectorul farmaceutic își exprimă deschiderea de a colabora cu autoritățile pentru a implementa un mecanism de contribuție care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în același timp accesul rapid al pacienților la tratament și sporind astfel atractivitatea României pentru investiții viitoare.

Companiile membre ale acestor asociații afirmă că sunt deschise dialogului și colaborării cu autoritățile pentru a identifica un mecanism eficient și echitabil de calcul al taxei clawback, dar și pentru a găsi soluții care să crească potențialul României de a atrage investiții străine.