Vicepremierul și ministrul Mediului, Daniel Constantin, crede că o taxare suplimentară, mai mult decât dublă, a deșeurilor care nu se reciclează nu rezolvă problemă reciclării, însă delegarea responsabilităţilor de la autorităţile locale către societăţile de salubritate ar putea. „Am găsit un sistem de management al deșeurilor care, din păcate, nu funcționează. E mare nevoie să stingem „incendiile” pe care le-am găsit după ce am preluat mandatul la Ministerul Mediului. Din 19 ianuarie, există un grup de lucru la Ministerul Mediului care lucrează pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ordonanța pentru modificarea Legii privind taxa la groapă. O taxare suplimentară mai mult decât dublă a deșeurilor care nu se reciclează nu rezolvă problema reciclării. România nu și-a îndeplinit niciun termen în privința reciclării și astfel am ajuns în situația actuală. Problema pe care o avem în acest moment este aceea legată de disputa: cine să suporte această penalizare? Cred că această OUG poate să fie o restartare a relațiilor dintre autoritățile locale și salubriști. Salubriștii spun că nu ei trebuie să plătească această taxă, autoritățile locale spun că deja ei au o taxă pe care o plătesc", a afirmat Constantin.

Aşadar, potrivit ministrului Mediului, societățile de salubritate ar trebui să plătească respectiva taxă la groapa de gunoi. "Grupul de lucru va propune o metodă care să fie aplicabilă, nu doar introducerea unei taxe pur și simplu. Această taxă penalizatoare ar trebui să fie în sarcina salubriștilor, din punctul meu de vedere. Salubristul nu trebuie să ducă gunoiul numai din punctul A în punctul B. Acesta trebuie să pună la dispoziție și pubele diferențiate pentru fiecare cetățean. Obiectivul meu este să creăm un sistem funcțional și să ajungem la o cantitate mai mică de depozitare și mai mare pentru reciclare. Din fondurile care se colectează din taxa la groapă, o sumă se va întoarce către salubriști, pentru ca aceștia să poată realiza investițiile necesare", a explicat oficialul.

La jumătatea lunii ianuarie, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat că taxa de 80 de lei pe tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv.

Reamintim că CE a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu. Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor șase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia, iar CEJ a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru și Spania.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât și a unor penalități achitate periodic și cuprinse între 2.000 și 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.