„Taxa pe cultură" în folosul unor asociaţii de creatori i-a făcut pe agenţii economici ce activează în diverse domenii culturale să ia atitudine. Astfel, Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) au decis să „lupte” împotriva „taxei pe cultură", considerând că aceasta va avea un impact negativ în piaţă. Potrivit unui comunicat, FER, UPFR şi APOSR consideră că „instituirea „taxei pe cultură” va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de plătitorul final, având impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment”. Potrivit comunicatului citat, proiectul de lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat şi ajungând aproape de votul final la Camera Deputaţilor, moment în care a intrat întâmplător în atenţia reprezentanţilor industriilor creative.

CINE SUNT BENEFICIARII? Susținătoarea inițiativei, Alianţa Naţională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), formată din Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor, solicită anularea Legii 35/1994 și adoptarea, în schimb, a acestui nou proiect de lege. ANUC consideră acest demers drept o necesitate, sub pretextului acordării unui „ajutor nepreţuit culturii româneşti". „În realitate, această „taxă pe cultură” are ca destinaţie aceste „uniuni de creatori”, în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private", se arată în comunicatul FER, APOSR, UPFR. „România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsură legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de „taxe pe cultură” se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură", mai susţin cele trei entităţi. Potrivit acestora, în nicio ţară din UE nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii români vor fi suprataxaţi şi vor avea de suferit.

CE PREVEDE PROIECTUL DE LEGE? Conform propunerii legislative, în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale (literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte plastice, arhitectură, divertisment), în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural. Acesta se va aplica pe fiecare bilet de intrare la orice spectacol şi/sau pe fiecare produs cultural, fizic sau virtual. Potrivit textului, timbrul cultural va fi sub mai multe forme: în valoare de 1 leu, pentru fiecare exemplar de suport conţinând reproduceri de carte beletristică; timbrul cinematografic ar fi în valoare de 2% din preţul unui bilet de intrare la spectacol şi 2% din preţul fiecărui exemplar de suport conţinând înregistrări sonore sau audiovizuale cu opere cinematografice; timbrul teatral ar fi în valoare de 5% din preţul unui bilet de intrare la spectacol şi 2% din preţul fiecărui exemplar de suport conţinând înregistrări sonore sau audiovizuale ori reproduceri cu opere teatrale; timbrul muzical ar fi în valoare de 5% din preţul unui bilet de intrare la spectacol şi 2% din preţul fiecărui exemplar de suport conţinând înregistrări sonore sau audiovizuale ori reproduceri cu opere muzicale, altele decât folclorice.

Cei care vor avea de suferit în urma introducerii „taxei pe cultură” vor fi, potrivit FER, publicul cu venituri medii și reduse și părinții cu copii școlarizați, întrucât creșterea în medie a prețului cărților este estimată la 7 - 10%.