Introducerea taxei pe fast-food a fost amânată, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, declarând, într-o emisiune TV, că este un proiect pe care nu îl consideră oportun. “Nu suntem pregătiţi pentru o asemenea taxă. A fost o dezbatare publică foarte bună pe acest subiect”, a spus Cseke. Demnitarul a ţinut să menţioneze că taxa pe fast-food nu a fost prezentată ca un proiect, ci doar ca o idee. “Am vorbit despre experienţa altor state, dar la noi este foarte greu de implementat”, crede oficialul. Bineînţeles el a dat exemplul Ungariei, sistem cu care este pus la curent. “Ungaria este dovada faptului că o astfel de taxă este greu de implementat. Nu este un proiect uşor, dar dezbaterea publică a fost foarte bună, pentru că ne-a adus în atenţie o problemă foarte gravă, şi anume creşterea obezităţii la copii”, a adăugat ministrul. Taxa urma să fie introdusă pentru susţinerea programelor naţionale de sănătate, banii alocaţi, în prezent, fiind total insufucienţi. Imediat ce s-a pus în discuţie taxa pe fast-food, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS), prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel a precizat că produsele “taxate” ar putea fi cele care conţin o cantitate mare de grăsimi nesănătoase, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase. Cum era de aşteptat, au apărut, la scurt timp, şi reacţiile patronatelor, care semnalau că introducerea taxei ar putea duce la creşterea preţului alimentelor în medie cu peste 20%, dar şi la disponibilizarea unui număr însemnat de salariaţi, în special din industria alimentară.