La aproape două luni de la anunţarea de către Guvern a măsurilor de austeriate, reprezentanţii acestuia s-au gândit să organizeze întâlniri pentru a analiza şi a pune la bătaie un plan de măsuri de redresare economică. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat ieri că printre măsurile propuse ce urmează a fi discutate cu Banca Naţională a României (BNR) se numără un card pentru IMM-uri, precum şi un impozit suplimentar pentru bănci. „Noi am spus să fie un card Kogălniceanu, de ce nu, care să dea posibilitatea IMM-urilor să ia o investiţie până la o sumă nu prea mare, de 100.000-150.000 euro, pentru că în anumite condiţii acest fond de garantare, cum este acum, nu prea funcţionează cum ar trebui”, a arătat Borbely. Banii pentru asigurarea acestor finanţări ar urma să vină din vânzarea participaţiilor pe care le mai are statul la anumite companii, printre care Petrom, Transelectrica şi Transgaz. În ceea ce priveşte introducerea impozitului suplimentar pentru bănci, Borbely a spus că un astfel de model este deja vehiculat la nivel european. Referitor la această măsură, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că „nu ar fi corect să trecem la un tip de socializare a pierderilor, să le împărţim între toate ţările şi la toate băncile. Normal ar fi ca băncile care n-au primit nimic în criză de la stat să nu plătească nimic”. Ideea supraimpozitării băncilor europene a apărut în urma ajutoarelor primite de instituţiile de credit cu active toxice din partea statelor bogate, pentru redresare financiară, utilizate, în unele cazuri, incorect. Adrian Vasilescu a declarat că deşi BNR nu are „o părere negativă, dar nici una pozitivă” despre o astfel de măsură, în mod normal, ar trebui să fie supraimpozitat doar profitul băncilor care au primit ajutoare din partea statului, iar în România nu au fost acordate astfel de ajutoare.