VEŞTI BUNE Autorităţile vor să reducă numărul de taxe şi să (re)introducă o atmosferă de relaxare fiscală, însă mai întâi trebuie să identifice impactul bugetar al fiecărui bir, spune noul ministru al Finanţelor Publice, Ioana Petrescu. „Acum sunt în procesul de identificare a tuturor taxelor fiscale şi parafiscale. Sunt 200 şi ceva, în total. Este un pic complicat de estimat impactul fiecăreia, pentru că se duc mai multe într-un singur cont. În plus, unele taxe nu se duc la bugetul de stat, ci contribuie la buna funcţionare a mai multor agenţii. Vreau să aflu dacă sunt într-adevăr necesare sau dacă plătim doar nişte costuri administrative. Deci, identific toate taxele, pentru că ar fi o idee bună să mai tăiem din ele, dacă se poate“, explică Petrescu. Cât despre cota unică, ea va fi menţinută la 16% în acest an, dar din 2015 s-ar putea păstra doar pentru companii, în timp ce populaţia va plăti un impozit diferenţiat, în funcţie de venituri. Ministrul de Finanţe citează totuşi îndeaproape planul de guvernare, făcând şi celebra precizare „dacă spaţiul bugetar o va permite“. Cotele în cauză sunt de 8, 12 şi 16%. „O precizare - relaxarea fiscală pentru cei cu venituri mici nu se poate aplica dacă nu există spaţiu bugetar, întrucât există o lege care prevede că, dacă iei ceva din buget, trebuie să pui la loc“, mai spune Petrescu. Aceeaşi filosofie se aplică şi în cazul reducerii CAS cu cinci puncte procentuale şi al neimpozitării profitului reinvestit. „Din câte ştiu, reducerea CAS se face în iulie. Pentru şase luni, impactul bugetar va fi de circa două miliarde lei“, a punctat ministrul de resort, precizând că nu este de acord cu amnistia fiscală, chiar dacă o astfel de măsură ar aduce venituri suplimentare la buget pe termen scurt. În opinia sa, amnistia slăbeşte conformarea voluntară a contribuabililor pe termen mediu şi lung.

TAXE VS. SĂRĂCIE În opinia ministrului de Finanţe, plata taxelor ar avea efecte bune pentru bătrâni, care, în prezent, sunt printre cei mai săraci din întreaga Uniune Europeană. „Pe unde mă plimb, văd foarte mulţi bătrâni care vând în pieţe. Statisticile arată că 35% dintre persoanele de peste 65 de ani sunt sărace. Este al doilea cel mai mare procentaj din UE, după Bulgaria. Pe mine m-a şocat acest lucru când am venit în România, după 14 ani petrecuţi în SUA. Acolo, sărăcia în rândul vârstnicilor este foarte mică, fiind redusă printr-o serie de politici publice. Există foarte puţini bătrâni pe străzi în SUA“, spune Ioana Petrescu. Ea îi îndeamnă pe români să-şi plătească taxele, „pentru ca bătrânii să-şi poată creşte nepoţii în linişte“: „Modul de achitare a impozitelor trebuie să fie un pic mai prietenos. În definitiv, oamenii vor să plătească şi nu este normal să aştepte nu ştiu câte ore la coadă sau să se lovească de o procedură online extrem de complicată. Mai important este ca oamenii să aibă încredere că banii pe care îi luăm se duc în servicii publice. Dar în ceva clar, o şcoală, un spital“.