Majorarea ponderii veniturilor bugetare în PIB necesită majorarea unor impozite, în principal taxele de mediu, a redevenţelor şi calcularea impozitelor imobiliare la valoarea de piaţă a clădirilor şi terenurilor. "România are actualmente venituri bugetare din taxe de mediu de sub 0,1% din PIB, în timp ce în ţările Europei Centrale şi de Est acestea ating 3,4% din PIB în Slovenia, 2,7% din PIB în Republica Cehă sau în Ungaria, 2,5% din PIB în Letonia, 2,2% din PIB în Lituania", a declarat, ieri, economistul şef al băncii centrale, Valentin Lazea, la un seminar pe teme economice. De asemenea, autorităţile române nu au inclus o componentă de mediu în taxele şi redevenţele care ar fi putut avea o astfel de componentă, cum ar fi taxa specială pentru autovehicule, redevenţa minieră şi redevenţa petrolieră, a spus Lazea.

El a explicat că o analiză comparativă cu ţările menţionate arată că, fără excepţie, aprox. 90% din taxele de mediu sînt legate de accizele la combustibili. Acestea constituie sursa bugetară cea mai importantă de taxe de mediu. Alte domenii potenţial taxabile (poluarea aerului, poluarea apei, deşeurile menajere) nu aduc, în niciuna din aceste ţări, mai mult de 10 - 15% din totalul veniturilor legate de mediu. Potrivit lui Lazea, în perioada 2007 - 2018, Ministerul Mediului va trebui să asigure o cofinanţare totală în valoare de aprox. 15 miliarde de euro, pentru a putea fi atrase fonduri europene. "Rezultă un necesar de fonduri suplimentare de peste un miliard de euro pe an (aprox. 1% din PIB actual al României). Fondul de mediu, constituit actualmente la dispoziţia Ministerului Mediului, de abia dacă poate atrage un milion de euro pe an, adică a o mia parte din sumele necesare", a adăugat analistul. Lazea a precizat că opiniile exprimate sînt personale şi nu implică poziţia oficială a BNR.