Comercianţii nu vor putea cere furnizorilor să acopere cheltuielile cu extinderea reţelei, amenajarea spaţiilor de vînzare sau evenimentele de promovare a comercianţilor, iar relaţiile dintre producători şi retaileri trebuie stabilite prin contracte negociate între cele două părţi. Prevederile fac parte din ordonanţa de urgenţă aprobată miercuri de Guvern privind comercializarea produselor alimentare, realizată pe baza Codului de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, şi care înlocuieşte proiectul de lege pe aceeaşi temă trimis de Executiv în Parlament, la începutul lunii aprilie. Ordonanţa de urgenţă, care aduce modificări proiectului de lege trimis în Parlament, stabileşte criterii mai stricte în privinţa relaţiilor comerciale. Documentul prevede că este interzis comercianţilor să impună furnizorilor de produse alimentare plata de servicii \"care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare şi care nu sînt cuprinse în costul de achiziţie\". Totodată, comerciantul nu are voie să solicite furnizorilor să nu vîndă altor retaileri aceleaşi produse la un cost de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a cumpărat el însuşi. Suplimentar faţă de proiectul de lege, ordonanţa precizează că \"părţile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vîndă produse sau servicii de la sau către un terţ\". Actul normativ precizează şi interdicţia pentru comercianţi de a oferi sau vinde produse în pierdere, la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Prevederea aduce modificări faţă de proiectul de act normativ anterior, în care se spunea că \"vînzările cu preţ redus se pot realiza şi în pierdere, cu excepţia situaţiilor în care au un efect anticoncurenţial\". Totodată, raporturile comerciale dintre producători, distribuitori sau furnizori, pe de o parte, şi comercianţi, pe de altă parte, precum şi cele dintre comercianţii aflaţi la diferite niveluri ale lanţului de distribuţie, trebuie să fie stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi regulile stabilite de ordonanţa de urgenţă. Astfel, contractele în desfăşurare ale căror termene şi condiţii nu respectă prevederile ordonanţei trebuie modificate în cel mult 60 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. Ordonanţa modifică şi termenele de plată pentru produsele alimentare vîndute în baza contractelor dintre retaileri şi furnizori. Dacă proiectul de lege prevedea că termenele de plată nu pot depăşi 20 de zile în cazul alimentelor proaspete şi 45 de zile pentru restul produselor, de la data recepţiei mărfii, ordonanţa spune că acestea nu pot trece de 14 zile pentru produsele proaspete şi de 30 de zile pentru celelalte alimente. Actul nornmativ mai face referire la faptul că delistarea unui furnizor trebuie notificată cu 60 de zile înainte, cu excepţia situaţiei în care scoaterea produselor din sortimentaţia retailerilor este cauzată de o culpă contractuală a furnizorului. \"Delistarea unilaterală obligă comerciantul la restituirea integrală a sumei de bani încasate de acesta pentru asumarea obligaţiei contractuale privind listarea\", se mai arată în ordonanţă. Totodată, comerciantul poate refuza recepţia produselor dacă nu sînt îndeplinite prevederile legale de vînzare, dar trebuie să notifice în scris motivul refuzului către furnizor, în termen de maxim 24 de ore. În cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia să fie făcută ulterior momentului livrării, furnizorul trebuie notificat în cel mult 48 de ore. Contravenţiile aplicate în cazul nerespectării prevederilor ordonanţei de urgenţă ajung pînă la 100.000 de lei, în timp ce proiectul de lege stabilea amenzi de maxim 50.000 de lei.