CONSECINȚE GRAVE Conducerea Aeroportului Internațional „Henri Coandă“ (AIHC) recidivează - a pus la loc panoul publicitar cu serviciile de taximetrie Uber, spre nemulțumirea transportatorilor autorizați. Culmea, la finele lui noiembrie, ei anunțaseră că se retrag de la aeroport, dacă nu se iau măsuri, iar bannerul fusese retras. Acum, însă, el a revenit (de notat că celelalte reclame din interiorul aeroportului nu dispăruseră deloc), conducerea „Henri Coandă“ mergând, cel mai probabil, pe principiul „nu pleacă niciun câine de la măcelărie“. „Suma pe care o plătim AIHC este de circa 220.000 euro pe an, doar pentru a avea dreptul de a opera în zona aeroportului. Managementul ignoră absolut toate problemele pe care le-a creat pirateria taximetriștilor ilegali, ba chiar promovează aceste servicii. Românii și străinii din AIHC înțeleg că Uber este compania acreditată inclusiv pentru a face transferuri de la aeroport către orice destinație“, spune șeful confederației transportatorilor COTAR, Vasile Ștefănescu. El amintește și de cazul grav de acum câțiva ani, când o studentă din Japonia a fost ucisă de un șofer-pirat, care se ocupa cu racolarea de clienți dezinformați și creduli - „În ciuda tuturor consecințelor, cei de la AIHC încurajează pirateria. Vorbim despre evaziune fiscală, distrugere a imaginii României în lume, subminare a economiei și fapte penale, pornind de la agresiune și tâlhărie și ajungând la viol și crimă!“.

BANII LA CONTROL! Reamintim că, la sfârșitul lui noiembrie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a cerut companiei Uber Olanda o listă detaliată cu toţi utilizatorii acestui sistem de transport şi cu toate cursele operate anul trecut, pentru a verifica dacă şoferii au declarat veniturile obţinute. „Sute de oameni s-au bucurat că pot sfida legile statului român, practicând taximetria neautorizată, în regim Uber. Atât în mediul urban, unde astfel de pirați au funcţionat în ultimii doi ani, cât şi în ţară, unde sistemul Bla-bla car a luat amploare, făcând concurenţă neloială transportatorilor de linie, şoferii s-au îmbogăţit peste noapte, pentru că n-au respectat prevederile legale - taxe, ITP, impozite și garanții, pe care noi le plătim obligatoriu“, spune atunci Ștefănescu. El dădea și exemplul unui individ din Sectorul 6 al Bucureștiului, care a avut, în 2015, încasări de peste 60.000 lei ca șofer în regim Uber - „Sunt venituri nedeclarate și, dacă ne luăm după legile în vigoare pentru activitățile neautorizate, statul ar trebui să confiște toate sumele“. De cealaltă parte, Uber Olanda a transmis că toţi partenerii din România colaborează printr-o entitate fiscală, iar pasagerii primesc factură după fiecare cursă - „Avem contractori independenţi, care sunt responsabili pentru achitarea taxelor. Circumstanţele fiecăruia sunt diferite - numai ei pot şti care sunt veniturile din alte surse şi care sunt costurile deductibile“.