Noua reformă în sistemul sanitar începe să capete contur. Ieri, în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Health Reform, cu tema „Reforma în sănătate 2013-2014”, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că, începând cu 1 aprilie, printr-o HG, odată cu aplicarea contractului-cadru privind sistemul de asigurări sociale de sănătate, intră în vigoare coplata pentru serviciile medicale. Demnitarul a subliniat că au fost depuse eforturi importante în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional pentru ca taxa să aibă o valoare mică, fapt care s-a şi reuşit. Coplata, potrivit ministrului, are o valoare minimă de 5 lei şi o valoare maximă de 10 lei, aşa cum se anunţase de la bun început, şi se va percepe o singură dată, la externare. Astfel au fost dezminţite şi unele zvonuri potrivit cărora pacienţii vor fi nevoiţi să plătească suma menţionată pe zi de spitalizare, nicidecum o singură dată. Imediat după anunţata coplată au apărut, aşa cum era firesc, şi comentariile, unele pro coplată, altele contra. Manageri de spital au subliniat că suma ce va fi colectată de la pacienţi nu-i va ajuta prea mult şi că această măsură nu va face altceva decât să irite la maximum pe bolnavi, şi aşa „hingheriţi” de un sistem bolnav. În urma analizelor, însă, s-a ajuns la concluzia că taxa este nesemnificativă pentru un pacient, dar, la un moment dat, cât de cât importantă pentru un spital, cel puţin în cazul celor cu peste o mie de paturi. „Coplata se va percepe de fiecare spital pe baza aprobării Consiliului de Administraţie al unităţii, între aceste limite”, a explicat ministrul.

CAZURI EXCEPTATE Sunt şi cazuri exceptate de la coplată, a adăugat demnitarul, şi anume bolnavii cronici incluşi în programele naţionale şi care au nevoie de mai multe internări pe an, copiii până în 18 ani, gravidele, lehuzele, pensionarii cu venituri sub 740 de lei, persoanele cu handicap. De asemenea, nu achită coplata cazurile considerate de urgenţă. Nicolăescu şi-a exprimat speranţa că aplicarea coplăţii va duce la micşorarea numărului internărilor nejustificate.

SE DOREŞTE REDUCEREA TIMPULUI PETRECUT DE PACIENT ÎN SPITAL ŞI ÎNCURAJAREA SPITALIZĂRII DE ZI ŞI A ÎNGRIJIRILOR LA DOMICILIU, BOLNAVUL PUTÂND FI SUPRAVEGHEAT ŞI ACASĂ, CU BANI MAI PUŢINI ŞI MAI MULT CONFORT.

„Asta înseamnă că poate să plece mai repede din spital, dacă spitalul are grijă de pacient acasă, ca să-l supravegheze. E o schimbare de atitudine. Sunt convins că nu se va întâmplă de mâine, dar într-un an, cu control, supraveghere, se va putea întâmpla”, a declarat Nicolăescu.

IMPORTANŢĂ MAI MARE MEDICILOR DE FAMILIE Tot în acest context, demnitarul a spus că are în plan creşterea fondurilor alocate de la buget pentru medicina primară, adică pentru medicii de familie. „E un semnal pe care vrem să-l dăm medicilor de familie, vrem să dăm importanţa necesară medicinei de ambulator, unde creştem fondurile cu peste 50%, şi centrelor multifuncţionale (tot o creştere cu 50%)”, a precizat Nicolăescu. El a mai spus că forma finală a Contractului cadru păstrează plata medicului de familie la 50% per serviciu şi 50% per capita, şi nu 70% per capita şi 30% per serviciu, cum a fost prevăzut în prima formă a proiectului.

REDESCHIDEREA SPITALELOR ÎNCHISE Ministrul s-a referit şi la problema desfiinţării spitalelor, arătând că a fost presat de unii aleşi locali să le redeschidă. Desfiinţarea spitalelor se va face doar după a analiză atentă, a spus ministrul. „Atunci, am declanşat poate cea mai amplă consultare pentru realizarea strategiei de sănătate în România. Sunt implicate consiliile judeţene, am rugămintea să ne trimită viziunea lor până la sfârşitul verii. Dorim să aibă caracter unitar şi uniform în final. Când vom avea această strategie la nivel local şi naţional, vom discuta\", a precizat Nicolăescu. De asemenea, oficialul a subliniat că autorităţile au o reformă mare de făcut în sistemul sanitar, iar 2013 este anul în care sunt construite modificările legislative necesare, pentru ca apoi, în bază acestei legislaţii, să fie construit bugetul multianual.