• ADERAREA LA EURO, ÎMPINSĂ SPRE 2020 • Statele din Europa de Est amână adoptarea euro, iar menţinerea termenului 2015 de către România nu este decât un „instrument util de constrângere a coaliţiei guvernamentale să nu arunce cu bani înaintea alegerilor”, relatează Financial Times (FT). Potrivit FT, Polonia, care a abandonat termenul anterior, 2012, a împins aşteptările de la jumătatea deceniului spre sfârşitul acestuia. La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a declarat că „trecerea la moneda unică este de neconceput înainte de 2020”. „Nu există o piaţă unică europeană în proporţie de 100%, statele mai slabe din zona euro trebuie să le subvenţioneze pe cele bogate şi nu este clar ce se va întâmpla cu euro. În concluzie, nu este momentul potrivit să aderăm”, a declarat şi premierul ceh Petr Necas. Chiar şi Letonia şi Lituania, state entuziaste faţă de aderarea la zona euro, au acum un ton mai precaut, când vine vorba de momentul în care vor fi pregătite, potrivit FT. În concluzie, noul val de intrări în zona euro, aşteptat anterior până la jumătatea deceniului, ar putea avea loc câţiva ani mai târziu.

• AVANTAJELE CURSULUI PROPRIU • Şi România va fi nevoită să prelungească termenul, mai devreme sau mai târziu, mai ales că extinderea crizei datoriilor din Grecia, Irlanda şi Portugalia a subliniat dezavantajele apartenenţei la zona euro şi necesitatea unor reforme profunde în guvernanţa Uniunii. „Două dintre statele care au păstrat control asupra cursului de schimb, Polonia şi Cehia, au fost printre cele mai puţin afectate de criză, ba chiar au ieşit mult mai repede din recesiune. „Când zlotul s-a devalorizat cu 20%, Polonia a rămas competitivă. Letonia, în schimb, a cărei monedă este cotată în raport cu euro, a trecut printr-o dureroasă devalorizare internă. Aderarea la euro nu a stimulat reformele şi a făcut posibil să te împrumuţi ca un german prosper şi să cheltuieşti ca un grec risipitor”, a declarat viceguvernatorul băncii centrale a Cehiei, Mojmir Hampl.