BUCUROŞI DE VALUTĂ Banca Naţională a României (BNR) a înăsprit normele de creditare, după care a mizat pe relaxarea politicii monetare, în speranţa că românii se vor reorienta spre credite în lei. Şi totuşi, doar firmele au mizat pe moneda naţională. În rest, creditul în valută a continuat să crească liniştit, susţinut de dobânzile atractive şi de programul guvernamental Prima Casă. Astfel, în ciuda politicii restrictive a băncii centrale, masa monetară a crescut constant, susţinută de avansul împrumuturilor denominate în valută. „Evoluţia creditului în valută ne arată că frica de depreciere a leului este exagerată. Altfel spus, dorinţa BNR de a ţine cursul de schimb stabil pentru că altfel economia s-ar prăbuşi nu are susţinere în realitate. Din 2007 şi până acum, leul s-a depreciat cu 40%; băncile sunt în continuare bucuroase să ofere credite în valută, iar clienţii sunt fericiţi să le accepte. În acelaşi timp, beneficiile unui curs liber sunt foarte bine documentate, chiar şi în România”, spune economistul Florin Cîţu, în analiza „Economia”. Practic, de cinci ani încoace, efectele negative ale deprecierii leului nu se văd în economia reală şi, în aceste condiţii, BNR nu ar trebui să intervină, apreciază Cîţu, iar cei de la banca centrală par să îi dea dreptate. În ultimele luni, BNR a intervenit puternic în piaţă, însă circumstanţele au fost excepţionale (criza politică). Altfel, banca centrală a gonit speculatorii şi a lăsat leul ceva mai liber.

O CONCLUZIE INTERESANTĂ „Deprecierea leului nu influenţează nici cererea, nici oferta de credite în valută. Asta înseamnă că beneficiile pe care le au băncile de pe urma acestor împrumuturi sunt mult mai mari decât costurile. Sau, şi mai bine zis, cheltuielile beneficiarilor creditelor în valută sunt mult mai mici, chiar şi după ce se ia în calcul deprecierea leului”, spune Florin Cîţu. Viziunea sceptică a economistului poate fi completată cu încă o observaţie - dacă împumutul în valută este atât de dăunător, de ce mai există în oferta băncilor? Între timp, românii cu astfel de împrumuturi se bucură de aprecierea constantă a leului, însă în aer pluteşte teama că totul este temporar. Analiştii pesimişti o spun direct - nu există motive ca leul să se întărească. Pentru finele anului, ei se aşteaptă la un curs apropiat de 5 lei/euro. Optimiştii, între care şi autorităţile, mizează pe o stabilizare la 4,45 - 4,55 lei/euro. Leul a ajuns chiar ieri la 4,4571 unităţi/euro, adică un nou minim al ultimelor opt săptămâni. Referinţa pentru dolar s-a plasat la 3,5515 unităţi, în scădere cu 1,6 bani.