Tradiţionalul eveniment a fost scutit, anul acesta, de protestele masive care au marcat unele din ediţiile precedente. Cîţiva militanţi au ţinut, totuşi, să respecte tradiţia manifestaţiilor anti-capitaliste şi ecologiste. Acţiunea s-a desfăşurat paşnic, singurele “arme” ale protestatarilor fiind bulgării de zăpadă. Autorităţile elveţiene au luat măsuri deosebite pentru a preveni manifestaţiile împotriva capitalismului şi a globalizării, care însoţeau de obicei reuniunile economice mondiale. În ultimii ani, totuşi, participarea la asemenea demonstraţii s-a redus simţitor. Duminică, doar cîteva zeci de activişti au defilat pe străzile din Davos. Protestatarii au încercat să compenseze numărul redus prin agresivitatea lozincilor, care îi comparau pe participanţii la Forum cu naziştii. Cîţiva manifestanţi au bombardat, simbolic, cu bulgări de zăpadă barierele din jurul zonei unde are loc Forumul. Nu au reuşit, totuşi, să îi determine pe poliţiştii elveţieni să îşi piardă calmul.

Forumul şi-a continuat, în acest timp, discuţiile într-o notă de îngrijorare. Dar nu din cauza protestului, pe care invitaţii nici nu l-au băgat în seamă, ci a pericolului mult mai grav al unei recesiuni mondiale. Criza financiară şi perspectiva unei recesiuni în SUA au determinat elita mondială din lumea afacerilor şi din politică reunită pînă duminică la Forumul de la Davos să renunţe la optimismul afişat în anii precedenţi şi să dea dovadă de mai multă prudenţă pentru 2008. În pline tulburări bursiere, marii patroni şi liderii politici din întreaga lume s-au reunit în munţii Elveţiei, ca în fiecare an în luna ianuarie, pentru a constata că formidabilul ciclu de expansiune din ultimii ani a ajuns la final.

Secretarul american de Stat Condoleeza Rice, venită miercuri pentru a deschide reuniunea, a asigurat, fără a convinge însă, că economia americană va rămîne în continuare „un motor important al creşterii mondiale”. Premierul francez Francois Fillon a făcut acelaşi lucru, dar tonul dezbaterilor a fost mai sumbru decît în anii trecuţi. China, India şi restul economiile emergente prezintă în continuare perspective frumoase de creştere, dar părerile au fost împărţite în legătură cu capacitatea lor de a salva lumea de la un blocaj economic brutal. Directorul Fondului Monetar Internaţional Dominique Strauss-Kahn a cerut „un răspuns serios şi mondial”. Acesta a lansat un apel către guvernele care au mijloacele pentru a-şi pune politica bugetară în serviciul creşterii să nu se limiteze numai la instrumentele monetare. Băncile centrale au fost criticate aspru, fiind acuzate că nu au controlat suficient de atent dezvoltarea unor tehnici financiare din ce în ce mai complexe şi opace, dar au sărit rapid în ajutorul pieţelor în criză. Preşedintele Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet a afişat la Davos un oarecare fatalism, afirmînd că „o corecţie a pieţelor era aşteptată şi necesară”. Acesta s-a arătat, din nou, inflexibil în faţa apelurilor pentru a scădea dobînda de referinţă, cum a făcut banca naţională americană, Federal Reserve, replicînd că acţiunile Băncii Centrale Europene trebuie ghidate doar de combaterea inflaţiei.

Frauda de proporţii descoperită la Societe Generale, care a intervenit în punctul culminant al Forumului, a generat stupoare şi neîncredere, reamintind că această criză s-ar putea afla, de fapt, abia la început. În materie de comerţ internaţional, unul dintre subiectele tradiţionale la reuniune, comisarul european pentru Comerţ Peter Mandelson a dat o notă extrem de pesimistă şi s-a referit la „o înmormîntare corectă” a ciclului de negocieri de la Doha, în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.