Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a redeschis, ieri, subiectul duratei reţinerii de către anchetatori a unei persoane acuzată de încălcarea legii. Ea a afirmat că la momentul la care Constituţia a prevăzut că durata reţinerii este de 24 de ore, măsura era luată de poliţişti, în prezent temerea publică referitoare la eventuale abuzuri ale organelor de cercetare penală fiind mult diminuată. La începutul acestei luni, Kovesi a spus că este nevoie de o modificare a duratei reţinerii de la 24 de ore cât este în prezenz la 48 sau 72 de ore. Întrebată care sunt motivele ce ar putea justifica modificarea termenului de reţinere prevăzut de Constituţie şi dacă este oportună, Codruţa Kovesi spune că actuala reglementare a duratei reţinerii cauzează probleme semnificative în practica organelor judiciare, „în condiţiile în care în interiorul celor 24 de ore trebuie administrate probe, trebuie întocmite actele procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, trebuie audiaţi inculpaţii, trebuie verificate apărările pe care aceştia le formulează, întocmită propunerea de arestarea preventivă, trebuie studiat dosarul de către judecător şi de către apărători, reaudiaţi inculpaţii în faţa instanţei şi pronunţată hotărârea\". „În multe situaţii, de exemplu, atunci când fapta a fost surprinsă în flagrant şi întregul probatoriu trebuie administrat în acest interval sau când dosarele privesc un număr mare de inculpaţi, este în mod obiectiv imposibil ca toate aceste activităţi să fie realizate în termenul prevăzut de Constituţie. Efortul de a finaliza activităţile înainte de expirarea celor 24 de ore poate determina erori de procedură sau luarea unei decizii înainte de a cunoaşte toate faptele relevante, astfel încât pot fi vătămate drepturile persoanelor cercetate\", a mai declarat Kovesi. În legătură cu posibilitatea ca majorarea termenului de reţinere să restituie practic procurorilor instrumentul de putere reclamat înainte de revizuirea Constituţiei, din 2003, în condiţiile în care Curtea Europeană a statuat că aceşti magistraţi nu sunt independenţi, Codruţa Kovesi susţine că termenii folosiţi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului au un înţeles autonom. „Curtea de la Strasbourg a arătat în deciziile sale că un termen de trei zile pentru aducerea unei persoane private de libertate în faţa unui judecător îndeplineşte exigenţele Convenţiei şi se încadrează în noţiunea „de îndată” pe care aceasta o foloseşte. Prelungirea duratei reţinerii nu influenţează în niciun mod cenzura ulterioară a judecătorului şi este de natură să influenţeze practica instanţelor. Dimpotrivă, o asemenea modificare ar permite judecătorului să se pronunţe în deplină cunoştinţă de cauză asupra propunerii, ceea ce va contribui la creşterea calităţii actului de justiţie”,a conchis Kovesi.