„Pontica“, 42 decenii de tradiţie. Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) a găzduit, vineri după-amiază, două evenimente de o importanţă deosebită pentru cercetarea istorică şi arheologică naţională şi internaţională.

Primul eveniment, desfăşurat în holul instituţiei de cultură constănţene, a fost dedicat lansărilor editoriale, un moment special, deosebit de aşteptat de comunitatea ştiinţifică, fiind lansarea numărului 42 al longevivei reviste de specialitate „Pontica” (acreditată CNCSIS la categoria B+) şi a tomului „Supplementum”, volumul I, ce conţine lucrările Conferinţei internaţionale „PONTIC GREY WARES”, desfăşurată la Bucureşti şi Constanţa, în octombrie 2008. Despre volumul „Pontica”, publicaţie premiată în 2008, de Ministerul Culturii şi Cultelor, au vorbit directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Crişan Muşeţeanu, directorul Institutului de Studii Est-Europene, dr. Nicolae Tanaşoca, cercetătorul dr. Alexandru Barnea, cercetătorul ştiinţific dr. Livia Buzoianu, „sufletul publicaţiei Pontica”. De asemenea, în cadrul manifestării a fost lansat şi volumul „Synergia Pontica - Aegeo Anatolia”, realizat de Vasilica Lungu şi Pierre Dupont. Gazda manifestării a fost directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea.

Monumente arheologice în pericol. Cel de-al doilea eveniment, vernisajul expoziţiei „Pro oppido certo. S.O.S. Monumente arheologice în pericol”, manifestare realizată de MINAC şi Institutul Naţional de Optoelectronică (INOE), a avut loc în Sala „Vasile Canarache”. După cum a precizat specialistul MINAC, Cristina Talmaţchi, expoziţia „Pro oppido certo” atrage atenţia asupra a două monumente ale antichităţii târzii (Edificiul Roman cu Mozaic şi Cavoul hypogeu) şi a altor două aparţinând începutului de Ev Mediu (Complexul rupestru de la Murfatlar şi Cetatea de la Păcuiul lui Soare), fără a fi expuse artefacte. Totuşi, expoziţia furnizează date extrem de utile cercetătorilor şi restauratorilor, iar publicului larg i se dă posibilitatea unică de a pătrunde în tainele monumentelor istorice cu ajutorul arheologiei. „Este pentru prima dată când poate fi vizualizată, cu foarte multă acurateţe, replica digitală a Ansamblului rupestru de la Murfatlar, demonstraţii clare ale vitezei de erodare (n. r. - înregistrările din 2006 sunt unice şi irepetabile)”, a subliniat specialistul INOE Roxana Rădvan.

Avanpremieră mondială. Publicului prezent la vernisaj i s-a oferit, în avanpremieră mondială, potrivit specialistului INOE, posibilitatea de vedea prima transmisiune de investigare, în domeniul de restaurare, prin teleoperare, realizată la Edificiul Roman cu Mozaic. „Dacă teleoperarea în medicină sau în alte tehnici, în cercetările aero-spaţiale sau în fizica pământului nu ar mai reprezenta o noutate, cu siguranţă, astăzi, teleoperarea în restaurare este o premieră mondială şi apanajul României”, a precizat Roxana Rădvan.

Expoziţia reuneşte, pe lângă reprezentările fotografice ale siturilor cercetate, panouri ce redau reprezentări 3D, imagini statice şi stereoscopice - cu ajutorul unor ochelari speciali se pot vedea în profunzime camerele, inciziile şi adâncimea lor pentru o mai bună înţelegere -, animaţii 3D ale scanărilor realizate de INOE la Bisericuţele de la Murfatlar şi mormântul pictat şi alte surprize. De asemenea, modelele văzute pe poster şi în animaţie sunt reprezentate fizic, prin intermediul unor „tipărituri 3D”.

La cele două evenimente găzduite, vineri, de MINAC, au fost prezenţi elevi ai Şcolii Generale cu clasele I-VIII „Adrian Rădulescu” din Murfatlar, însoţiţi de directorul Ana Maria Burada.