Tehnologia medicală, un handicap al Sănătăţii!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Sistem sanitar mult prea sărac. Operaţii cu ajutorul sponsorilor

Tehnologia medicală, un handicap al Sănătăţii!

Eveniment 12 Octombrie 2013 / 00:00 4781 accesări

Medicina modernă, care se practică apelându-se la materiale sanitare/chirurgicale de ultimă oră, cu avantaje uriaşe atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici, este tot mai dorită de marile spitale, în principal. Este medicina ideală pentru un act medical de cea mai bună calitate, dar care presupune, însă, costuri mult prea mari pentru sistemul sanitar românesc, grav subfinanţat. Sunt medici care ştiu prea bine ce au de făcut, merg şi se perfecţionează în mari clinici din străinătate, dar, de multe ori, constată că nu pot pune în practică ceea ce au învăţat din cauza lipsurilor din spitalele unde profesează. Atunci când pacienţii îşi permit să suporte financiar unele materiale sanitare, unele chiar de mii de de euro, intervenţiile se desfăşoară fără probleme, însă numărul acestor bolnavi este prea mic. Sunt şi situaţii când firme private oferă sponsorizări, astfel că medicii profită şi operează câţiva bolnavi. Şase pacienţi constănţeni sunt beneficiari ai unor asemenea sponsorizări, vineri şi sâmbătă, 11 şi 12 octombrie, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) „Sf. Apostol Andrei” Constanţa. Medici constănţeni, dar şi specialişti cu renume din ţară îi operează în cadrul „Atelierului de formare tehnică tri-staple standard în chirurgia digestivă” (organizat la SCJU), la iniţiativa şefului Clinicii de Chirurgie a SCJU, prof. univ. dr. Octavian Unc. Sunt bolnavi cu diferite afecţiuni digestive, ce vor fi supuşi intervenţiilor prin tehnica suturii mecanice (adică fără metoda clasică: ac şi aţă). Tehnica suturii mecanice este folosită frecvent în mari spitale din străinătate.

DIRECTORUL MEDICAL AL SCJU, TOTODATĂ CHIRURG, DR. CĂTĂLIN GRASA: „EVENIMENTUL DE LA CONSTANŢA ESTE UN ÎNCEPUT ÎN DEMONSTRAREA ŞI PREZENTAREA A CEEA CE SE FACE LA SCJU, CEEA CE ESTE MODERN ÎN CHIRURGIE”.

Chirurgul a vorbit despre importanţa suturii mecanice (tehnică cu care vor fi operaţi pacienţii constănţeni), despre recuperarea rapidă a pacienţilor. „Intervenţiile care se efectuează la SCJU sunt de marcă, de altfel se execută în mari spitale din Europa. Şcoala chirurgicală constănţeană reuşeşte să ducă mai departe ceea ce este bun”, a declarat dr. Grasa.

„SUTURA MECANICĂ, INDISPENSABILĂ ÎN UNELE INTERVENŢII” Un mare nume în chirurgia românească, şeful Clinicii de Chirurgie a Spitalului Colţea, din Bucureşti, prof. univ. dr. Traean Burcoş, prezent la evenimentul desfăşurat la SCJU, susţine că „actuala chirurgie, care se vrea de performanţă, care să asigure securitatea bolnavilor, care face referire atât la supravieţuire, cât mai ales la securitatea oncologică, necesită manevre periculoase care pot fi atenuate utilizând diferite instrumente performante”. „Sutura mecanică este indispensabilă în unele intervenţii, cum ar fi suturile rectale joase. Dacă nu poţi folosi acel instrument de sutură, poţi transforma omul într-un infirm”, explică profesorul. Cu cât o intervenţie chirurgicală este mai lungă, ca durată, cu atât pot apărea mai multe complicaţii. „Aceste dispozitive cu care se procedează la sutura mecanică uşurează munca, fac ca timpul operaţiei să fie mai scurt, mai eficient. De asemenea, pe lângă acest lucru, cele de ultimă generaţie asigură o foarte bună securitate a suturilor. S-a putut observa că şi numărul de complicaţii este mult mai mic prin aplicarea metodelor moderne, decât dacă se folosesc cele anterioare”, a mai spus el.

Despre avantajele chirurgiei moderne, prin sutura mecanică, a vorbit şi preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Endoscopică (ARCE), prof. univ. dr. Traian Pătraşcu, prezent la SCJU Constanţa. „Sutura mecanică se face cu un instrumentar foarte modern, care asigură un confort pacienţilor, iar evoluţia post-operatorie este lină, fără suferinţă. Chirurgii din Constanţa se păstrează în avangarda chirurgiei româneşti”, a declarat profesorul.

„O onoare, o obligaţie”

La rândul său, prof. univ. dr. Octavian Unc a declarat că participarea unor nume mari la evenimentul organizat la SCJU Constanţa este „o onoare, o obligaţie de a arăta că medicii constănţeni sunt la nivelul colegilor din marile centre chirurgicale din ţară”. „Sunt cazuri (cei şase pacienţi - n.r.) de chirurgie digestivă, cu probleme de la chirurgie bariatrică (chirurgia obezităţii) la cancere de colon sau rect. Operaţiile sunt uşurate de folosirea dispozitivelor prezentate (tehnica suturii mecanice). Unei paciente de 71 de ani, de exemplu, i se va face o extragere de colecist pe o singură incizie la nivelul ombilicului”, a mai spus prof. dr. Unc. Operaţiile sunt transmise în timp real în sala de curs, acolo unde zeci de medici participă la atelierul de lucru.

Tumorile aparatului digestiv, SOS-ul medicilor!

Încă din anul 1990, profesorul dr. Traean Burcoş prognoza, în teza de doctorat, în contextul experienţei profesionale, că numărul tumorilor aparatului digestiv va creşte în progresie aritmetică. „Am fost combătut atunci, însă m-am bazat pe stilul de viaţă, pe regimul alimentar, pe stres, pe date actuale. Problema este că aceste tumori vor creşte, ca număr. Cele colorectale au ajuns la nivelul celor din ţările occidentale, ca incidenţă. Cancerul colorectal este influenţat foarte mult de condiţiile de mediu, dar nu trebuie uitată nici partea genetică. În România, cancerul colorectal a început să crească foarte mult, ca incidenţă; a început să crească proporţional numărul de cancere de la extremităţi (de la tubul digestiv, rect şi de la nivelul joncţiunii esogastrice)”, a explicat profesorul. El atrage atenţia că, „din nenorocire, cancerul se trădează foarte târziu”. Şi unul dintre motive este lipsa screeningului, adică lipsa încercării de a depista cancerul prin diverse metode, înainte de manifestarea clinică. „Cei mai mulţi bolnavi ajung la doctor când boala se manifestă clinic, când apar sângerările, durerile, când deja nu se mai poate face nimic chirurgical şi nici terapeutic. Atunci putem interveni doar paliativ, pentru prelungirea vieţii, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii“, a mai spus prof. univ. dr. Burcoş. „Nu e acelaşi lucru când operezi un bolnav cu cancer în stadiu 1 şi 2. Atunci supravieţuirea este de peste 90%, de peste zece ani de la operaţie”, a adăugat el.



12