Telefoanele mobile conţin metale periculoase, precum plumb, mercur, cadmiu sau beriliu. Aceleaşi metale grele, nocive pentru om, se regăsesc şi în componenţa calculatoarelor tip PC. Metalele grele din componenţa calculatoarelor şi a telefoanelor mobile sunt în cantităţi foarte mici şi nu sunt periculoase în timpul utilizării normale a acestor aparate. Devin însă nocive dacă telefoanele mobile şi calculatoarele scoase din uz sunt depozitate în mod necorespunzător sau dacă sunt aruncate la groapa de gunoi. Pericolul apare în momentul în care un asemenea produs electronic ajunge în contact cu apa provenită din precipitaţii şi începe să se deterioreze. Apa antrenează substanţele toxice, iar acestea ajung să contamineze solul şi pânza freatică.

Aparatele electronice de generaţie nouă sunt mai puţin nocive decât cele vechi, întrucât plăcile de bază ale computerelor nu mai conţin metale grele, iar acumulatorii cu cadmiu au fost înlocuiţi de cei cu litiu. Dar pentru toate aparatele electronice uzate, inclusiv pentru telefoane mobile şi pentru calculatoare, soluţia corectă din punct de vedere ecologic este depozitarea în containerele special destinate lor. Telefoanele mobile pot fi predate şi în containerele unor firme de telefonie mobilă sau pot fi restituite în cadrul unor campanii tip buy-back. Conform statisticilor, românii din mediul urban îşi înlocuiesc telefoanele mobile cu unele mai noi la intervale medii de 6 – 12 luni. Anual, în România se vând circa şapte milioane de telefoane mobile.