Programul de lucru al serviciului Telefonul Copilului 116 111 va fi extins până la miezul nopţii, de azi, decizia fiind luată pentru a putea prelua toate apelurile, având în vedere că, în 2010, peste 14.200 de copii au cerut ajutor, numărul fiind în creştere cu 122 la sută faţă de precedentul an. Reprezentanţii Asociaţiei Telefonul Copilului spun că, odată cu prelungirea programului de lucru, a fost suplimentat şi numărul de specialişti, încă şapte asistenţi sociali şi psihologi alăturându-se echipei care preia telefoanele copiilor. “Decizia de prelungire a programului a fost luată pentru a putea răspunde numărului tot mai mare de apeluri. Astfel, începând cu 1 martie, programul de lucru al serviciului Telefonul copilului 116 111 se va derula în intervalul 08,00 – 00,00”, se arată într-un comunicat. Directorul executiv al asociaţiei, Cătălina Florea, este de părere că, într-un context naţional influenţat tot mai acut de criza financiară, este foarte important ca tot mai mulţi copii şi părinţi aflaţi în nevoie să ştie că nu sunt singuri. “Extinderea programului de lucru, până la miezul nopţii, al singurei linii de asistenţă gratuită la nivel naţional adresată copiilor şi părinţilor, 116 111, este o dovadă în plus că ne pasă”, spune directorul. Principalele probleme pentru care copiii au apelat 116 111 au fost: consiliere psihologică (55,58%), abuz (24,65%), probleme educaţionale (5,93%). “Cazurile de abuz asupra copilului sesizate la 116 111, în 2010 au înregistrat o creştere de 64,49%, faţă de 2009, respectiv 1.362 de cazuri. Forma de abuz cel mai des întâlnită este neglijarea, 40,02%, urmată de molestarea fizică, în creştere cu 9,04% faţă de 2009, respectiv 34,88%. Celelalte forme de abuz înregistrate sunt: abuz emoţional, exploatarea copilului prin muncă, cerşetorie, privare de libertate, abuz instituţional, abuz sexual, trafic. Cele mai multe cazuri de abuz au avut loc în familie (79,66%)”, se mai arată în raport. Aproape jumătate dintre cazurile preluate la Telefonul Copilului provin din mediul rural (45,67%), 27,79% din urban şi în 26,54% dintre cazuri s-a solicitat confidenţialitatea. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate din regiunea Moldova (25,58%), urmată de Muntenia (23,36%), Transilvania (13,92%), Bucureşti (13,55%), Oltenia (9,28%), Dobrogea (6,36%), Banat (4,27%), necunoscut (3,68%). În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri înregistrate au fost din judeţele Iaşi, Constanţa, Bacău, Vaslui, Teleorman, Giurgiu, iar cele mai puţine din Sălaj, Covasna, Alba, Tulcea şi Harghita.