Reprezentanţii pacienţilor din România consideră că şi-au atins obiectivul prin înfiinţarea Telefonului Pacientului. Dacă, de multe ori, bolnavii se află în situaţia de a nu avea pe cine întreba sau cui se plânge vizavi de problemele întâmpinate în sistemul sanitar, cei care-i reprezintă le-au pus la dispoziţie un telefon propriu încă de anul trecut. Iar acesta a sunat aproape încontinuu. Păsurile au fost numeroase, unele evidenţiind chiar grave probleme. Alţii, însă, au tot adresat întrebări. Mai exact, proiectul iniţiat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) - Telefonul Pacientului (0 800 800 242) - a înregistrat, în primul an de la lansare, peste 1.000 de apeluri de la pacienţi din toată ţara, unele scoţând la iveală grave nereguli. „Problemele semnalate de către pacienţi şi informaţiile solicitate se referă la aspecte punctuale ori generale privind medicina de familie, spitale, policlinici, farmacii, nerespectarea drepturilor pacienţilor, abuzuri din partea medicilor de familie şi ale celor din spitale, ale farmaciştilor şi ale medicilor din cabinetele medicale private”, se arată într-o informare a COPAC. De asemenea, au fost semnalate nereguli în privinţa asigurărilor de sănătate, precum şi chestiuni legate de decontarea tratamentelor de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), atât în ţară, cât şi în străinătate, protecţia socială, înscrierea, revizuirea şi contestaţii ale dosarelor pentru obţinerea încadrării în grad de handicap, potrivit unei informări a raportului Telefonului Pacientului. „Alte zone de interes semnalate de către apelanţi au fost cele privind ajutoarele sociale şi pensiile pe caz de boală, concediile medicale şi alte informaţii în care sunt solicitate date de contact ale diferitelor clinici particulare sau alte instituţii de stat, unde se pot efectua diferite tratamente sau se pot sesiza diferite probleme întâmpinate de pacienţi, unde se pot face sugestii sau reclamaţii referitoare la anumite proceduri medicale greu accesibile sau inexistente”, a declarat preşedintele COPAC, Radu Gănescu.

25% DINTRE CEI CARE AU APELAT AU RECLAMAT ABUZURI SAU RELE TRATAMENTE DIN PARTEA MEDICILOR DE FAMILIE, A PERSONALULUI MEDICAL DIN SPITALE ŞI FARMACII, PRECUM ŞI ACUZAŢII DE MALPRAXIS DIN CLINICI DE STAT ŞI PRIVATE CE SE ADRESEAZĂ COLEGIILOR JUDEŢENE ALE MEDICILOR DIN ROMÂNIA.

Una dintre problemele acute ale pacienţilor legate de medicii de familie este aceea a eliberării reţetelor compensate sau gratuite pentru boli cronice. Conform legii, fiecare pacient are dreptul la o singură reţetă gratuită sau compensată pe lună, cu cel mult şapte medicamente, dintre care trei din lista B şi patru din lista C. Faptul că nu se specifică clar că un pacient poate primi, în cadrul unei internări, o reţetă gratuită pentru o anumită afecţiune, iar medicul de familie poate să-i elibereze, în aceeaşi lună, o altă reţetă pentru afecţiunile cronice mai vechi (pentru care face tratament de lungă durată), îl împiedică pe pacient să beneficieze de tratamentul corespunzător şi gratuit, conform legii, se arată în raport. De asemenea, mulţi pacienţi semnalează incorecta reglementare a transportului cu Salvarea dinspre spital spre casă, în cazurile persoanelor netransportabile, şi coplata, în valoare de 7 lei, aplicată bolnavilor care vin la ambulator pentru efectuarea curelor de chimioterapie. O problemă stringentă pentru pacienţii din zonele rurale este cea a birocraţiei. Astfel, pentru a obţine o adeverinţă de la CNAS, aceştia trebuie să facă plata la trezoreria din cadrul primăriei/satului local, apoi să meargă cu chitanţa la sediul CJAS din oraşul reşedinţă de judeţ, care se poate afla chiar şi la 50-60 km depărtare. Se doreşte o procedură simplificată prin care pacientul care achită la trezorerie plata contribuţiei la sănătate să figureze automat în calculatorul medicului de familie, iar acesta să aibă posibilitatea de a elibera adeverinţa. Pe lângă aceste apeluri, care şi-au atins ţinta şi scopul solicitând informaţii utile, s-a mai înregistrat un procent de 3-4% dintre ele din partea unor pacienţi ai spitalelor de psihiatrie care, profitând că acest număr este gratuit, au încercat să abuzeze de el, sunând în anumite perioade ale lunii, însă neavând anumite solicitări concrete, ci încercând să poarte conversaţii care nu aveau nicio legătură cu subiectele Telefonului Pacientului. „Având în vedere că majoritatea pacienţilor au apelat acest număr pentru a se informa în legătură cu anumite proceduri, drepturi şi obligaţii, date de contact sau chiar pentru a ne sesiza anumite abuzuri sau disfuncţionalităţi ale sistemului medical, considerăm că acest proiect şi-a atins scopul pentru care a fost creat”, a declarat preşedintele COPAC.

STATISTICI Statistica Telefonului Pacientului indică faptul că, din totalul apelurilor primite de la pacienţi, 60% au fost făcute din Bucureşti; câte 3% din Constanţa, Iaşi, Oradea, Sibiu; câte 2% din Buzău, Dolj, Giurgiu, Mureş, Prahova, iar 1% din totalul apelurilor au venit din Slobozia, Rădăuţi, Petroşani, Arad, Baia Mare, Bihor, Călăraşi, Cernavodă, Cluj şi Craiova, Slatina. 60% dintre pacienţii care au apelat acest număr de telefon sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 50 şi 85 de ani, iar restul de 40% - cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani.