SUA

Tragedie la Washington

Şase persoane au murit după ce un avion privat s-a prăbuşit, luni, la periferia capitalei americane, Washington. Aparatul de zbor de tip Embraer EMB-500, un avion cu două reactoare, era în faza de apropiere şi urma să aterizeze pe aeroportul comitatului Montgomery, în Maryland, când s-a prăbuşit peste o zonă rezidenţială. Şase persoane, trei pasageri şi trei locuitori ai unei case distruse în urma prăbuşirii, au murit, a anunţat purtătorul de cuvânt al pompierilor din comitatul Montgomery. Locuitorii unei alte case avariate în urma accidentului aviatic sunt nevătămaţi. De altfel, mai multe case au suferit distrugeri în urma prăbuşirii aparatului de zbor. Proprietarul avionului este din Chapel Hill, North Carolina, potrivit site-ului specializat FlightAware.

SUEDIA

Alertă cu bombă

Aeroportul din Stockholm a fost închis parţial, ieri dimineaţă, în urma unei ameninţări, a anunţat poliţia, în timp ce presa relata despre o alertă cu bombă. Potrivit postului de radio public SR, este vorba despre o alertă cu bombă, iar un avion ar fi fost evacuat. ”Pilotul a declarat că poliţia a anunţat că suntem obligaţi să părăsim avionul. Dar fără să spună de ce”, a mărturisit un pasager, Johan, care mergea la Copenhaga.

RUSIA

Comploturi teroriste dejucate

Autorităţile ruse au preîntâmpinat 59 de acte legate de terorism în 2014, inclusiv opt comploturi teroriste, a anunţat, ieri, directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB). În operaţiunile antiterorism din acest an, din Caucazul de Nord, au fost neutralizaţi 233 de atacatori, inclusiv 38 de lideri ai unor grupări. Alţi 637 de membri ai unor grupări şi complicii lor au fost deţinuţi, a declarat Aleksandr Bortnikov. Au fost confiscate în total 272 de dispozitive explozive improvizate, inclusiv un număr semnificativ de arme. Alte 219 persoane au fost condamnate pentru acte legate de terorism în 2014, inclusiv patru persoane aflate în spatele atacului terorist din decembrie 2013 din Volgograd, în sudul Rusiei, soldat cu 34 de morţi. ”Au fost efectuate 315 exerciţii antiterorism în efortul de a asigura pregătirea forţelor şi mijloacelor noastre de a răspunde ameninţărilor teroriste”, a declarat Bortnikov. Nivelul activităţilor teroriste s-a redus de trei ori în Rusia, în 2014, a declarat Bortnikov, preşedintele Comisiei Naţionale Antiterorism. ”Mulţumită măsurilor antiterorism, o tendinţă anuală de descreştere a numărului de acte legate de terorism persistă în Rusia. Numărul lor s-a redus aproape de trei ori faţă de anul trecut şi de aproape patru ori faţă de 2012”, a afirmat Bortnikov. În acest an au fost raportate 78 de acte similare, faţă de 218 în 2013, a explicat el.

FRANȚA

Statul, dat în judecată

Mama unui minor francez dă în judecată statul, reproşând poliţiei transporturilor aeriene şi celei de frontieră că nu i-au pus nicio întrebare fiului său de 16 ani, când a plecat către Turcia, pentru a ajunge pe frontul sirian, relatează ”Le Parisien”. Fiul ei a trecut de controlul de frontieră fără să provoace suspiciuni poliţiei, în pofida vârstei, a lipsei paşaportului şi a caracterului sensibil al destinaţiei. Nadine D. este prima mamă care dă în judecată statul, printr-o plângere depusă la jumătatea lui noiembrie, în faţa tribunalului administrativ din Paris, după plecarea fiului ei minor pe frontul sirian. În urmă cu un an, Dylan, în vârstă de 16 ani, a părăsit oraşul său natal din sudul Franţei, pentru a se alătura combatanţilor islamişti. Ministerul de Interne asigură însă că, în absenţa unei semnalări parentale sau judiciare, serviciile poliţiei de frontieră nu au niciun motiv de a împiedica un minor să călătorească în baza cărţii de identitate. ”Într-o seară mi-a spus că va dormi la un prieten, aşa cum făcea deseori. A plecat fără să ia măcar un rucsac, nu mi-a stârnit suspiciuni. În ziua următoare nu s-a întors şi nu răspundea la telefon, ceea ce era neobişnuit. Am aflat de la alte mame din cartier că plecase în Turcia cu doi sau trei prieteni pentru a ajunge în Siria. Nu credeam până când nu m-a sunat în noaptea următoare. Plângea şi mi-a spus: ”Mamă, iartă-mă, sunt în Turcia şi plec către Siria pentru muncă umanitară”. Eram dărâmată şi foarte furioasă”, a declarat femeia. Ea susţine că discută cu fiul ei pe Skype şi Facebook, iar acesta o asigură că este bine şi nu face nimic rău. ”În realitate, sunt sigură că este supravegheat în timpul discuţiilor noastre”, afirmă ea.

FILIPINE

Bilanț tragic

Bilanţul furtunii tropicale Hagupit, care a traversat Filipine de la est la vest, a crescut ieri la 27 de morţi, a anunţat Crucea Roşie, însă capitala Manila a fost cruţată. Autorităţile locale au anunţat anterior că furtuna Hagupit a provocat moartea a 23 de persoane în Filipine şi a distrus mii de locuinţe. Cele mai multe decese au fost înregistrate în extremitatea de est a arhipelagului, în insula Samar, unde furtuna Hagupit a lovit, sâmbătă seara, zona de coastă cu rafale de vânt de 210 kilometri pe oră. Bilanţul victimelor urmează să se agraveze, pe măsură ce echipele de intervenţie vor ajunge în regiunile izolate din Samar şi în alte provincii din est. În centrul ţării, Hagupit a slăbit în intensitate şi a fost retrogradat de la taifun la nivelul de furtună tropicală. Depresiunea a evoluat în noaptea de luni spre marţi şi a trecut prin apropiere de Manila, fără să aducă potopul anunţat. Zeci de mii de oameni, în principal persoane defavorizate din zona capitalei, care trăiesc în cartiere sărace, în apropiere de mare, şi-au petrecut noaptea în refugii.

GERMANIA

Proteste

Aproximativ 10.000 de persoane au defilat luni seara la Dresda, pentru a cere înăsprirea dreptului la azil, în timp ce alte aproximativ 9.000 de persoane au participat în acelaşi timp la contramanifestaţii. În condiţiile în care numărul solicitanţilor de azil urmează să atingă un record în acest an în Germania, Patrioţii Europeni împotriva Islamizării Occidentului (Pegida) încearcă de câteva săptămâni să organizeze în Germania ”demonstraţii de luni”, ca acelea care au determinat, acum 25 de ani, în fosta Republică Democrată Germană, dărâmarea Zidului Berlinului. Luni, doar manifestaţia de la Dresda părea a avea succes. La Düsseldorf (vest), doar 400 de persoane au ieşit în stradă, faţă de 2.000 anunţate. La Dresda, 1.200 de poliţişti au fost mobilizaţi. Demonstrațiile s-au desfăşurat fără incidente, doar trei manifestanţi împotriva solicitanţilor de azil au fost reţinuţi pentru scurt timp, după ce au lansat petarde. Bisericile creştine, centrul islamic local, comunitatea evreiască şi asociaţii studenţeşti au făcut apel la contramanifestaţii. Mai mulţi miniştri din cadrul Guvernului regional al Saxoniei au defilat împotriva manifestanţilor de extremă dreapta. Aceste manifestaţii intervin în contextul în care OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare) tocmai a dezvăluit că Germania a devenit, în 2012, principala destinaţie de imigraţie în Europa şi a doua după SUA, primind în acel an aproape 400.000 de persoane. Germania se aşteaptă să primească aproximativ 230.000 de cereri de azil în 2015. Pentru acest an, Germania se aşteaptă la 200.000, cu aproape 60% mai mult decât anul trecut.

GRECIA

Stavros Dimas, candidat la Președinție

Stavros Dimas, fost comisar european şi membru al partidului Noua Democraţie, a fost desemnat ieri, de premierul conservator Antonis Samaras, candidat pentru funcţia de preşedinte al Greciei. Stavros Dimas, în vârstă de 73 de ani, a fost de două ori comisar european, în perioada 2004 - 2010, iniţial deţinând portofoliul Muncii, apoi pe cel al Mediului, înainte de a deveni ministru de Externe al Greciei în intervalul noiembrie 2011 - mai 2012. După ce a făcut studii economice în Grecia şi SUA, Stavros Dimas a lucrat la începutul anilor 1970 ca avocat al Băncii Mondiale; ulterior a intrat în politică, devenind membru al partidului Noua Democraţie. A fost deputat în intervalul 1977 - 2004 şi și-a asumat diverse portofolii ministeriale în anii 1980 - 1990. Secretar general al formaţiunii conservatoare în perioada 1995 - 2000, Stavros Dimas a fost ulterior reprezentant al formaţiunii în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Dacă va fi ales în funcţie, Stavros Dimas îl va înlocui pe actualul preşedinte, Carolos Papoulias, care a avut două mandate începând din 2005. Votul în Parlament pentru alegerea preşedintelui a fost avansat cu două luni, pentru a se pune capăt incertitudinii politice din Grecia.