MAREA BRITANIE

Româncă ucisă

O româncă de 23 de ani din Mediaș a fost ucisă în Scoția. Tânăra lucra în Marea Britanie și a fost găsită moartă în locuința sa. Familia sa este disperată deoarece nu are bani pentru a repatria trupul tinerei. Poliţiştii scoţieni au arestat deja un bărbat de 38 de ani, suspectat de uciderea româncei. Luciana Maurer avea 23 de ani şi era originară din Mediaş. Tânăra provenea dintr-o familie săracă şi lucra în Marea Britanie pentru a-şi întreţine fiica de 7 ani. Poliţiştii au găsit-o moartă în dormitorul locuinţei sale din localitatea Falkirk, din Scoţia. Poliţiştii au fost chemaţi la o adresă din Springfield Drive. Când au ajuns acolo, ofiţerii au găsit o femeie decedată în condiţii suspecte. Ancheta a fost preluată de o echipă amplă. Nu există date despre implicarea altei persoane.

YEMEN

Dramă umanitară

Şaptezeci de imigranţi etiopieni au murit înecaţi în naufragiul unei ambarcaţiuni, în largul Yemenului, la intrarea în Marea Roşie, a anunţat Ministerul yemenit de Interne. Ambarcaţiunea care transporta imigranţi clandestini provenind din Cornul Africii a eşuat în largul Al-Makha, un oraş portuar din Yemen, în apropiere de strâmtoarea Bab el-Mandeb. Ministerul nu a precizat data naufragiului, cauzat de condiţiile climatice nefavorabile. Accidentele mortale sunt frecvente pentru imigranţii africani ce încearcă să ajungă în Yemen prin Marea Roşie şi Golful Aden. La 31 mai, 60 de imigranţi somalezi şi etiopieni, precum şi doi yemeniţi membri ai echipajului s-au înecat în largul coastelor Yemenului, în naufragiul ambarcaţiunii lor. Imigranţii africani, în principal etiopieni şi somalezi care au fugit de sărăcie sau violenţe, intră de obicei în sudul Yemenului, cu ambarcaţiuni, după care îşi continuă periplul către frontiera cu Arabia Saudită, ţară bogată în petrol. În ultimii cinci ani, peste 500.000 de persoane, în principal somalezi, etiopieni şi eritreeni, au ajuns în Yemen prin Golful Aden şi Marea Roşie, la bordul unor nave supraîncărcate. Yemen găzduieşte până la două milioane de imigranţi, majoritatea infiltraţi ilegal în această ţară din Peninsula Arabă, potrivit estimărilor neoficiale citate în mod curent de experţi şi asociaţii umanitare.

FILIPINE

Taifun ucigaș

Taifunul Hagupit a provocat moartea a 23 de persoane în Filipine şi a distrus mii de locuinţe, iar ieri se apropia de capitala Manila. Hagupit, calificat drept supertaifun în momentul formării în Oceanul Pacific, afectează de sâmbătă arhipelagul filipinez. Ieri, Hagupit a fost retrogradat la nivelul de furtună tropicală, degajând rafale de vant de până la 110 kilometri pe oră. Conform agenţiei meteorologice Pagasa, rafalele de vânt vor trebui să scadă în intensitate pe măsură ce ciclonul se deplasează spre vest. În zona metropolitană Manila, unde trăiesc 12 milioane de oameni, autorităţile au demarat operaţiunile de evacuare. În noiembrie 2013, taifunul Haiyan a provocat moartea a peste 7.350 de persoane, devastând regiunile din estul Filipinelor. Sâmbătă, taifunul Hagupit degaja rafale de vânt de 210 km/h.

R. MOLDOVA

Zeci de accidente şi peste 100 de răniți din cauza poleiului

Zeci de maşini au fost implicate în accidente la Chişinău, iar peste 100 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, din cauza poleiului format pe străzile din capitala R. Moldova. Cel puţin 50 de accidente rutiere au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, s-a anunţat într-o şedinţă a Primăriei din Chişinău. De asemenea, echipele de salvare au intervenit în nordul ţării, unde mai multe maşini au rămas blocate sau au derapat din cauza poleiului. Pentru evitarea accidentelor rutiere, direcțiile speciale din cadrul Primăriei Chişinău au împrăştiat 25 de tone de sare şi soluţie antiderapantă pe străzile din capitală. Pe de altă parte, peste 100 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce au căzut pe gheaţă, a anunţat, ieri, şeful Direcţiei Sănătate de la Primăria oraşului Chişinău. În plus, mai multe ambulanţe nu au putut ajunge în unele zone ale oraşului.

ITALIA

Ciocniri la deschiderea stagiunii la Scala din Milano

Deschiderea noii stagiuni la Scala din Milano a fost marcată, duminică, de ciocniri între manifestanţi şi forţele de poliţie, soldate cu doi răniţi. Aproximativ 300 de manifestanţi purtând pancarte pe care se putea citi ”Luptaţi împotriva puterii” şi ”Rezistăm” au lansat dispozitive incendiare şi cocteiluri Molotov asupra poliţiştilor aflaţi în faţa clădirii. Manifestanţii au protestat faţă de măsurile de austeritate din Italia şi au solicitat asigurarea dreptului la locuinţe, după recentele evacuări ale unor clădiri, în timp ce directori, politicieni şi personalităţi din mediul economic şi cultural italian participau la deschiderea stagiunii, organizată în fiecare an la 7 decembrie, de ziua Sfântului Ambrozie, patronul oraşului. Prefectul oraşului Milano, Francesco Paolo Tronca, care s-a aflat printre invitaţii la deschiderea stagiunii celui mai cunoscut teatru din Italia, a calificat drept ”inacceptabile protestele violente faţă de poliţie” şi a criticat ”perturbarea evenimentelor culturale care dau forţă şi valoare oraşului”. Scala din Milano şi-a deschis, duminică seară, stagiunea cu ”Fidelio”, singura operă a lui Beethoven. Premiera marchează şi un moment de schimbare pentru Scala din Milano, odată cu plecarea iminentă a dirijorului israeliano-argentinian Daniel Barenboim.

NOUA ZEELANDĂ

Croazieră... infecțioasă

Aproximativ 200 de turişti aflaţi pe un vas de croazieră plecat într-un tur al Noii Zeelande au fost afectaţi de o infecţie digestivă cu un norovirus, relatează publicaţia ”The Australian”. O infecţie cu un norovirus a fost înregistrată la bordul vasului „Dawn Princess“, cu 1.500 de pasageri la bord şi aflat într-o croazieră de 13 zile în jurul Noii Zeelande, a confirmat departamentul local pentru servicii medicale. Reprezentanţi ai companiei care deţine vasul de croazieră, Carnival Australia, au anunţat autorităţile locale că echipa medicală aflată la bordul navei a diagnosticat 198 de pasageri cu infecţie digestivă. Persoanele infectate au fost izolate în cabine şi nu au părăsit vasul la opririle din Akaro şi Dunedin, de la sfârşitul săptămânii. Vasul a ajuns ieri în Fiordland. Infecţia cu norovirus poate dura între una şi trei zile, iar pacienţii trebuie izolaţi pentru 24 de ore.

EGIPT

Pauză la ambasada Canadei

Ambasada Canadei la Cairo şi-a suspendat, ieri, serviciile pentru public, din motive de securitate, la o zi după o decizie similară luată de Marea Britanie. Închiderea celor două misiuni diplomatice intervine în condiţiile în care Egiptul se confruntă cu un val de atentate vizând în special forţele de securitate, în urma demiterii de către armată a preşedintelui islamist Mohamed Morsi, în iulie 2013. Niciun atentat nu a vizat însă misiunile diplomatice străine, care şi-au consolidat măsurile de securitate. Ambasada SUA a rămas însă deschisă, ieri. Atât ambasada Canadei, cât şi ambasada Marii Britanii nu au precizat care sunt motivele de securitate aflate la baza deciziei. Cele două ţări şi-au îndemnat anterior cetăţenii să evite deplasările în regiunile egiptene confruntate cu probleme de securitate, inclusiv Peninsula Sinai, unde gruparea islamistă Ansar Beit al-Maqdess, afiliată grupării Stat Islamic, a comis mai multe atentate sângeroase împotriva forţelor de securitate. Gruparea Ansar Beit al-Maqdess a revendicat, săptămâna trecută, asasinarea unui cetăţean american, în august, în Egipt. Gruparea Stat Islamic, care a executat mai mulţi cetăţeni occidentali, a solicitat grupărilor afiliate să atace obiective şi cetăţeni din statele membre ale coaliţiei internaţionale participante la raidurile din Irak şi Siria. Marea Britanie şi Canada se află printre ţările participante la coaliţia din Irak. Guvernul canadian şi-a reafirmat, duminică, determinarea de a lupta împotriva terorismului în Irak, la câteva ore după apelul unui islamist canadian în vederea comiterii de atacuri, ca represalii la raidurile canadiene în Irak.

ISRAEL

Petiție pentru Palestina

Aproximativ 800 de israelieni, inclusiv personalităţi importante ale vieţii publice, au semnat o scrisoare prin care cer parlamentarilor din mai multe state şi Parlamentului European (PE) să recunoască Palestina, relatează ziarul ”Haaretz”. Potrivit organizaţiei Gush Shalom, scriitori celebri ca Amos Oz, David Grossman şi A.B. Yehoshua au semnat scrisoarea, printre cei 800 de israelieni, alături de laureatul Nobelului pentru Economie, Daniel Kahneman, fostul preşedinte al Knessetului (Parlament) Avraham Burg şi fostul ministru Yossi Sarid. Scrisoarea a fost transmisă duminică Parlamentului Belgiei, care urmează să voteze în acest sens, săptămâna aceasta. Partidele din Guvernul federal au ajuns la un acord cu privire la recunoaşterea unilaterală a Palestinei ca stat. Însă parlamentari belgieni au dezminţit ulterior această informaţie. Petiţia a fost transmisă de asemenea Parlamentului Danemarcei, care urmează să dezbată o eventuală recunoaştere a Palestinei ca stat, săptămâna aceasta. O copie a fost trimisă şi Camerei Inferioare a Parlamentului Irlandei, înaintea unui vot în acest sens. Camera Superioară a adoptat deja, în octombrie, o moţiune prin care îndeamnă Guvernul să recunoască Palestina ca stat. Parlamentarii francezi au adoptat, pe 2 decembrie, un text prin care recunosc Palestina, un gest simbolic, care nu afectează imediat poziţia diplomatică a Parisului, dar care relevă nemulţumirea tot mai puternică a europenilor faţă de blocarea procesului de pace israeliano-palestinian. Voturi similare celui din Franţa au avut loc în Marea Britanie şi Spania.

KOSOVO

Premier nou

Principalele două partide din Kosovo au semnat, ieri, un acord de coabitare, liderul opoziţiei, Isa Mustafa, fiind desemnat prim-ministru, la capătul unei crize politice care durează de şase luni. Isa Mustafa, în vârstă de 63 de ani, liderul partidului de opoziţie LDK, îl va înlocui în funcţie pe premierul Hashim Thaçi (PDK), care a condus Kosovo de şapte ani. Acordul între PDK şi LDK a fost semnat în Parlamentul de la Priştina. Noul premier al Kosovo va fi Isa Mustafa. Hashim Thaci va fi vicepremier şi ministru de Externe, a comunicat Petrit Selimi, adjunct al ministrului kosovar de Externe.

Pe de altă parte, Parlamentul kosovar s-a reunit ieri după-amiază pentru desemnarea preşedintelui instituţiei. PDK are 37 de locuri în Parlament, iar LDK - 30, cele două formaţiuni având o majoritate lejeră în Legislativul de 120 de locuri.