CANADA. Reguli privind survolul zonelor de conflict

Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) va propune membrilor săi crearea unui sistem centralizat pentru schimbul de informaţii privind riscurile în zonele de conflict. Această recomandare va fi supusă votului la conferinţa celor 191 de state membre ale OACI, la începutul lunii februarie, la Montreal. După prăbuşirea avionului Malaysia Airlines care efectua cursa MH17, doborât probabil de o rachetă sol-aer ce survola estul Ucrainei, controlat de separatişti, OACI a înfiinţat la sfârşitul lui iulie un grup de lucru care să definească modalităţi prin care toţi transportatorii să beneficieze de acelaşi nivel de informare cu privire la riscurile de survolare a teritoriilor aflate în conflict. În octombrie, OACI a considerat că statele şi companiile aeriene trebuie să rămână responsabile de spaţiile lor aeriene şi planurile de zbor pentru zonele de conflict.

GERMANIA. Suspiciuni de corupție la Airbus

Parchetul din Munchen a efectuat percheziţii în localuri ale grupului Airbus, din cauza unor suspiciuni de corupţie privind contracte cu România şi Arabia Saudită. Parchetul a confirmat că acest percheziţii au avut loc în octombrie. Airbus, de asemenea, a confirmat că estte vizat de o anchetă a justiţiei germane. Suspiciunile de corupţie vizează contracte de circa trei miliarde de euro, încheiate cu Arabia Saudită şi România pentru echipamente care ar garanta securitatea frontierelor lor. Parchetul din Munchen anchetează mai multe persoane, iar aceste percheziţii au avut loc în sedii ale filialei germane Airbus Defence and Space, la Ottobrunn şi Unterschleissheim, în apropiere de Munchen, precum şi la Ingolstadt, Ulm şi Friedrichshafen, alte oraşe din sudul Germaniei. Parchetul examinează în prezent transferuri de bani dubioase de mai multe milioane de euro. În 2009, grupul a obţinut un contract de aproape două miliarde de euro cu Arabia Saudită pentru furnizarea de grile de protecţie şi utilaje de supraveghere ultramoderne pentru frontieră.

GERMANIA. Continuă greva la Lufthansa

Unul dintre principalele sindicate ale piloţilor din Germania i-a îndemnat la o nouă încetare a activităţii pe piloţii Lufthansa de pe zboruri de lung curier şi marfă astăzi, din cauza unui conflict cu privire la indemnizaţiile de ieşire la pensie. Greva, a 11-a începând din aprilie, care urmează unei încetări a lucrului timp de 36 de ore ce s-a încheiat marţi la miezul nopţii, a fost anunţată pentru joi, la ora locală 3.00 până la ora locală 23.59, de către sindicatul piloţilor Vereinigung Cockpit. Filialele Germanwings şi zborurile pe distanţă scurtă şi medie nu sunt, în schimb, afectate de greva de joi. Piloţii Lufthansa se opun modificării unor condiţii la finalul carierei. Aceștia vor să păstreze posibilitatea de a se pensiona anticipat la 55 de ani, cu 60% din salariu până la vârsta oficială de pensionare, de 65 de ani.

UCRAINA. Scurtcircuit la o centrală nucleară

Autorităţile ucrainene au anunţat, ieri, că un accident s-a produs săptămâna trecută la o centrală nucleară din sud-estul Ucrainei, fără a prezenta vreo ameninţare privind emisii de materii radioactive sau pentru securitatea regiunii. „Incidentul s-a produs la cel de-al treilea reactor al centralei nucleare din Zaporijia, la sistemul electric. Nu are nicio legătură cu reactorul. Este vorba despre un scurtcircuit”, a informat ministrul ucrainean al Energiei, Volodimir Demcişin. Un comunicat publicat pe site-ul centralei a indicat anterior că reactorul numărul 3 a fost deconectat de la reţea până pe 5 decembrie şi că nivelul radiaţiilor din jurul centralei este neschimbat. Centralele nucleare reprezintă 44% din producţia energetică a Ucrainei, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice.

UE. Herman Van Rompuy, remunerat încă trei ani

Fostul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, va primi 508.667 de euro, din banii contribuabililor europeni, în următorii trei ani după ce şi-a încheiat mandatul. Herman Van Rompuy, care şi-a încheiat luni mandatul de preşedinte al Consiliului European, va continua să fie plătit aproximativ o jumătate din salariul pe care îl avea în această funcţie. Astfel, suma totală se va ridica la 508.667 de euro, până în decembrie 2017.După această perioadă, Van Rompuy va primi o pensie în valoare de circa 66.000 de euro pe an. Potrivit unui oficial european, condiţiile acordării pensiilor şi indemnizaţiilor sunt stabilite de toate statele membre ale UE, printr-o decizie a Consiliului European. În următoarele 18 luni de la încheierea mandatului de preşedinte al Consiliului European, Van Rompuy trebuie să ceară permisiunea înainte de a accepta să lucreze în altă parte. Această regulă are ca scop prevenirea unor situaţii de conflict de interese.

ISRAEL. Alegeri anticipate

Alegerile legislative anticipate din Israel, provocate de premierul Benjamin Netanyahu, vor avea loc la 17 martie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Knessetului, Parlamentul unicameral al țării. Premierul Netanyahu a făcut apel marţi seara la alegeri anticipate, explicând că nu mai poate conduce ţara din cauza criticilor membrilor de centru ai Guvernului faţă de politicile sale. Benjamin Netanyahu i-a demis din funcţii pe Yair Lapid, ministrul Finanţelor, şi pe Tzipi Livni, ministrul Justiţiei, reprezentanţii partidelor de centru-dreapta şi de centru-stânga. Conform unor sondaje recente, Netanyahu pare sigur că va fi reconfirmat în postul de prim-ministru, după ce a avut deja trei mandate la conducerea Guvernului. Legislaţia israeliană prevede că Parlamentul poate continua să voteze legi chiar şi după adoptarea legii de dizolvare. Însă controversatul proiect de lege susţinut de Netanyahu pentru a defini Israelul ca „stat-naţiune al poporului evreu” nu are şanse să fie adoptat înaintea alegerilor, întrucât centriştii i se opun.

YEMEN. Atentat cu mașină-capcană

Reședința ambasadorului iranian în Yemen a fost vizată miercuri de un atentat cu mașină-capcană, în incident pierzându-și viața cel puțin o persoană, iar alte 17 fiind rănite. Ambasadorul iranian Hassan Sayed Nam nu se afla în clădire în momentul atentatului. Victima atentatului este unul dintre soldații care asigurau paza imobilului, iar 15 dintre cei răniți sunt civili. Deflagrația a avariat grav clădirea ambasadei și a provocat un crater cu o adâncime de doi metri. Au fost afectate, de asemenea, alte clădiri și automobile situate în apropiere. La Teheran, viceministrul Afacerilor Externe Hossein Amir Abdollahian a declarat că niciun diplomat iranian nu a fost rănit în atac, dar clădirea a suferit pagube însemnate. Autoritățile nu au oferit nicio informație legată de autorii atacului. Yemen este scena unui val de violențe, care s-au intensificat după ce milițiile Ansaruallah, apropiate de regimul de la Teheran, au preluat în luna septembrie controlul asupra capitalei yemenite Sanaa și au început lupta contra triburilor sunite și celulei locale a rețelei teroriste Al-Qaida.

SUA. Colizune între autobuze școlare

Cel puţin trei persoane au murit, iar alte peste 23 au fost rănite marţi, în urma coliziunii a două autobuze şcolare în oraşul Knoxville din statul american Tennessee. Printre persoanele decedate se numără doi copii şi un adult. Trei persoane au suferit răni grave şi au fost transportate la centrul medical al Universităţii din Tennessee. Coliziunea s-a produs între autobuzul şcolii gimnaziale Chilhowee şi cel al şcolii primare Sunnyview. Accidentul s-ar fi putut produce din cauza ploii şi a carosabilului umed.

CANADA. Carantină de gripă aviară

Autorităţile sanitare canadiene au anunţat plasarea în carantină a două ferme din Columbia Britanică, unde mai multe păsări au murit săptămâna trecută, după ce au fost infectate cu gripa aviară. Analizele preliminare au permis confirmarea prezenţei gripei aviare H5 la două ferme din Valea Fraser, una de curcani şi una de pui, a anunţat Agenţia canadiană pentru inspecţia alimentelor (ACIA) într-un comunicat. În prezent, sunt efectuate analize suplimentare pentru a determina tulpina şi subtipul exact ale virusului, iar rezultatele vor fi anunţate în câteva zile. Toate păsările de la cele două ferme afectate vor fi sacrificate în următoarele zile, sub controlul ACIA, care va impune, de asemenea, un perimetru de supraveghere în jurul fermelor. În ianuarie anul trecut, o persoană a decedat în Canada din cauza gripei H5N1, un caz mortal prezentat drept primul pe continentul nord-american.

EGIPT. Condamnări la moarte

Un tribunal egiptean a condamnat la moarte 188 de persoane pentru uciderea a cel puţin 13 poliţişti în violenţe care au avut loc în august, după dispersarea unor tabere ale unor susţinători ai fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi. De când armata l-a destituit pe fost preşedinte islamist, în iulie 2013, susţinătorii acestuia sunt vizaţi de o reprimare sângeroasă soldată cu peste 1.400 de morţi. Sute de susţinători ai președintelui islamist au fost condamnaţi la moarte în procese în masă, expediate în câteva minute, calificate de ONU ca „fără precedent în istoria recentă”. Pedepsele capitale pronunţate sunt supuse, potrivit legii egiptene, avizului pur consultativ al muftiului. Acestea urmează să fie confirmate sau comutate în pedepse la închisoare pe viaţă, într-un verdict final aşteptat pe 24 ianuarie. Dintre condamnaţi, doar 143 se află în prezent în detenţie.

Condamnaţii au fost acuzaţi că au participat pe 14 august 2013 la un atac sângeros asupra comisariatului de la Kerdasa, un sat situat la periferia Cairo, în ziua în care forţele de ordine dispersau două tabere de ocupare masive organizate în capitala egipteană de susţinători ai lui Morsi. În această operaţiune a forţelor de securitate au fost omorâte cel puţin 700 de persoane într-o singură zi, transformând ziua de 14 august în cea mai sângeroasă zi a reprimării islamiştilor.

UNGARIA. Tehnologie nucleară rusească

Producătorul rus de combustibil nuclear TVEL va continua să alimenteze centrala ungurească de la Paks până la 31 decembrie 2034, a anunţat compania rusească. Acest lucru a devenit posibil după ce Agenţia maghiară pentru Energie Nucleară a emis o licenţă pentru prelungirea operaţiunilor la a doua unitate a centralei. Începând de anul viitor, unităţile centralei care utilizează combustibl nuclear îmbogăţit la nivelul de 4,2% vor trece la folosirea unui combustibil îmbogăţit la nivelul de 4,7%, ceea ce va creşte ciclul de la 12 la 15 luni. Trecerea la acest tip de combustibil va contribui totodată la creşterea puterii şi reducerea costurilor reparaţiilor planificate la unităţi. Producătorul rus, care face parte din corporaţia nucleară Rosatom, a furnizat combustibil centralei de la Paks în baza unui contract încheiat în 1999. Contractul este valid pe întreaga durată de viaţă a centralei, extinsă până în 2037, anunţa TVEL în octombrie. Valoarea combustibilului vândut în 2013 a fost de 8,3 milioane de euro.

Paks este singura centrală nucleară din Ungaria, cu patru reactoare ruseşti de tip VVER-440. A generat 15,370 gigawaţi oră anul trecut, reprezentând 50,7% din producţia naţională şi 36,4% din consum. Agenția maghiară pentru Energie Atomică a emis pe 25 noiembrie o licenţă pentru extinderea duratei de viaţă a blocului numărul 2 al centralei de la Paks cu 20 de ani, până la 31 decembrie 2034, la solicitarea depusă cu un an în urmă a proprietarului şi operatorului centralei MVM Paksi Atomeromu, o unitate a companiei de energie ungare de stat MVM. De asemenea, s-a acordat centralei de la Paks un permis de extindere a duratei de viaţă a blocului numărul 1 cu 20 de ani, în decembrie 2012. Cele patru blocuri ale centralei au fost puse în funcţiune în perioada 1982-1987, cu o durată de viaţă estimată la 30 de ani, iar Paks a cerut prelungirea cu 20 de ani.

Ungaria a semnat un acord interguvernamental cu Rusia privind construirea a două noi blocuri la Paks, în ianuarie 2014. Rusia urmează să ofere un credit pe termen lung în valoare de 10 miliarde de euro pentru realizarea investiţiei. Noile blocuri se preconizează că vor fi puse în funcţiune în 2025. Guvernul ungar a oferit luni, într-un proiect trimis în Parlament, clarificări cu privire la contractele referitoare la extinderea centralei, cărora nu li aplică legea privind licitaţiile publice. În proiect sunt restrânse atât condiţiile de eligibilitate privind participarea companiilor la proiect, cât şi accesul public la datele proiectului.