MAREA BRITANIE. Trafic cu pașapoarte europene

Agenţii care au legături cu mafia rusă oferă cetăţenilor ruşi şi ucraineni care nu au acest drept paşapoarte ale unor state europene, inclusiv româneşti, în schimbul unor sume importante de bani. Guvernul leton le acordă cetăţenie urmaşilor victimelor lui Stalin deportate în Siberia în anii 1940, iar Polonia, Germania, România şi Ungaria au programe similare pentru descendenţii cetăţenilor lor rămaşi în fosta URSS. Aceste programe legale au alimentat însă un trafic ilegal de paşapoarte, controlat în mare parte de agenţii care au legături cu mafia rusă.

Publicația „The Mail on Sunday” a descoperit astfel de agenţii care oferă posibilitatea de a obţine paşapoarte ale unor state membre UE cetăţenilor ruşi şi ucraineni care nu au dreptul la aceste documente. O agenţie din Kiev susţine că pentru sume cuprinse între 7.500 şi 15.000 de euro, avocaţii săi au găsit metode rapide de a dobândi cetăţenie română şi paşaport, dar şi cetăţenia altor state UE. Agenţia mai afirmă că ucrainenii cu paşaport UE vor avea dreptul de a munci în Anglia. „După ce îţi găsim rudele române, va trebui să dovedeşti la tribunal că sunt autentice”, i-a spus directorul agenţiei unei presupuse cliente, care a precizat însă că nu are astfel de rude. „Nu contează. Noi găsim pe cineva cu acelaşi nume de familie care a trăit în ţară înainte de 1940”, i-a răspuns directorul.

Există şi posibilitatea de a obţine un paşaport ungar, care costă 22.000 de euro. Când femeia a afirmat că nu ştie limba maghiară, i s-a spus că nu contează. „Specialiştii noştri verifică în registrele bisericilor şi alte baze de date. După ce găsim o persoană, e ca şi rezolvat. Trebuie doar să mergi la Budapesta pentru a ridica paşaportul şi cartea de identitate. Vei avea toate beneficiile unui cetăţean ungar şi al UE”, a adăugat directorul agenţiei.

GERMANIA. Plângere la CEDO împotriva Ucrainei

Mama unei victime germane a avionului MH17 al companiei Malaysia Airlines, prăbuşit în iulie, a atacat Ucraina la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), reproşând autorităților de la Kiev că nu au închis spaţiul aerian pentru zborurile civile deşi zona era în război. La vremea respectivă, cele aproximativ 700 de curse aeriene care îi survolau teritoriul aduceau Ucrainei milioane de dolari pe lună. Femeia a cărei identitate nu a fost dată publicității cere despăgubiri de 800.000 de euro pentru omucidere prin imprudenţă.

Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care asigura cursa MH17 între Amsterdam şi Kuala Lumpur, a fost doborât de o rachetă la 17 iulie, în estul Ucrainei, deasupra teritoriului controlat de rebelii proruşi. Toate cele 298 de persoane de la bord, majoritatea olandezi, au murit în urma prăbuşirii. Oficialii de la Kiev şi statele occidentale au acuzat Rusia că le-a furnizat rebelilor racheta care ar fi doborât aparatul de zbor, ceea ce Moscova şi separatiştii dezmint, acuzând la rândul lor forţele ucrainene. Reclamanta este consiliată de avocatul şi profesorul german de drept în domeniul aviaţiei Elmar Giemulla. La sfârşitul lunii septembrie, el îşi anunţase intenţia de a depune plângere în faţa instanţei europene, precizând că reprezintă trei familii germane. „Lăsând spaţiul aerian deschis pentru zborurile civile din alte ţări, statul trebuie să le asigure securitatea. Dacă acest lucru este temporar imposibil, trebuie să-şi închidă spaţiul aerian”, afirma atunci avocatul.

FRANȚA. Nicolas Sarkozy, ales preşedinte al dreptei

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost ales preşedinte al partidului de dreapta UMP, prima etapă a strategiei sale de recucerire a puterii, după ce a fost învins de socialistul Francois Hollande în alegerile prezidenţiale din 2012. Nicolas Sarkozy, în vârstă de 59 de ani, a obţinut 64,5% din voturi, un scor confortabil, dar inferior celui pe care îl aşteptau partizanii săi. Contracandidaţii săi, Bruno Le Maire şi Herve Mariton, au obţinut 29,8%, respectiv 6,32% din voturi.

Revenit pe scena politică la sfârşitul lunii septembrie, Nicolas Sarkozy se va confrunta acum cu lupta liderilor angajaţi în alegerile primare ale dreptei în 2016, considerate cruciale înaintea alegerilor prezidenţiale din 2017. Preşedinţia Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP) îi va oferi un atu important lui Sarkozy în alegerile primare din 2016 pentru a obține nominalizarea la funcția de președinte din partea partidului. La conducerea UMP, fostul preşedinte va relansa până în 2017 o luptă cu Francois Hollande, succesorul său socialist afectat de un nivel-record de nepopularitate. Și Marine Le Pen a fost realeasă duminică președinta Frontul Național (FN), obținând în Congresul acestui partid francez de extremă dreapta 100% din voturi, fără să aibă vreun contracandidat.

SUA. Demisie în forțele de poliție din Ferguson

Polițistul alb Darren Wilson, în vârstă de 28 de ani, cel care l-a ucis la începutul lunii august pe tânărul de culoare Michael Brown, de 18 ani, în orașul Ferguson din statul Missouri, declanșând manifestații violente în întreaga țară, a demisionat. Polițistul din Ferguson a trimis o scrisoare cartierului general al poliției în care afirmă că demisionează din motive de securitate. „Speram că voi continua să lucrez în poliție, dar securitatea celorlalți ofițeri de poliție și a întregii comunități au o importanță foarte mare pentru mine”, a adăugat Darren Wilson în scrisoarea sa. „Mi s-a spus că, dacă voi continua să îmi exercit meseria, voi atrage riscuri asupra locuitorilor și ofițerilor de poliție din Ferguson, o eventualitate pe care mă văd nevoit să o împiedic”, a mai afirmat polițistul.

Moartea lui Michael Brown, pe 9 august, a declanșat o serie de violențe în micul orășel de la periferia localității Saint Louis, cu o populație majoritar de culoare, dar unde aproape toți polițiștii sunt albi. Michael Brown nu era înarmat în momentul în care a fost împușcat de polițist. Decizia de la începutul săptămânii a unui mare juriu de a nu-l inculpa pe Darren Wilson, care a susținut constant că a acționat în legitimă apărare, a sporit din nou tensiunile și a declanșat noi incidente. La mijlocul săptămânii, situația părea să se fi detensionat.

CHINA. Promisiuni de luptă!

Președintele chinez, Xi Jinping, a declarat că țara sa, care are diferende maritime cu mai multe state vecine, își va apăra suveranitatea teritorială. „Trebuie să apărăm cu fermitate suveranitatea teritorială, drepturile și interesele maritime și unitatea națională a Chinei”, a declarat liderul de la Beijing. Acesta s-a adresat în cursul unei reuniuni a Partidului Comunist Chinez consacrată afacerilor externe. Relațiile cu Japonia sunt tensionate din cauza preluării de către Tokyo, în toamna anului 2012, a trei insule Senkaku din Marea Chinei de Est. Aceste teritorii sunt de mult timp administrate de Japonia, dar sunt revendicate de Beijing sub numele de Diaoyu. În Marea Chinei Meridionale, regimul de la Beijing își dispută cu mai multe țări din Asia de Sud-Est arhipelagul Spratleys. China, dar și insula Taiwan, Filipinele, Malaezia, Sultanatul Brunei și Vietnamul își dispută suveranitatea asupra acestui arhipelag. SUA, Australia și Japonia au lansat un apel la soluționarea pașnică a diferendelor maritime în timp ce președintele Obama a avertizat împotriva riscurilor de escaladare a acestor conflicte.

OLANDA. Nou focar de gripă aviară

Autoritățile olandeze au anunțat, duminică, descoperirea unui nou focar de gripă aviară într-o crescătorie de păsări din vestul Olandei, dar nu știu deocamdată dacă este vorba de aceeași tulpină extrem de patogenă depistată în alte părți ale țării. Gripa aviară a fost depistată într-o crescătorie de păsări din Zoeterwoude, fiind afectate circa 28.000 de păsări, a anunțat într-un comunicat Ministerul Economiei. „Păsările au fost infectate cu o variantă a virusului H5 al gripei, dar nu știm încă dacă este vorba sau nu de aceeași tulpină de virus extrem de patogenă ca în celelalte cazuri”, se mai spune în comunicat. Autoritățile au început să sacrifice păsările de la Zoeterwoude și au delimitat un perimetru de siguranță de zece kilometri în jurul fermei. Alte patru ferme sunt verificate în acest perimetru. Sâmbătă, s-a decis uciderea preventivă a 8.000 de rațe pentru ca alte două crescătorii din apropierea orașului Haga să nu fie afectate de gripa aviară înregistrată în trei crescătorii din țară.

ITALIA. Șomaj la cotă record

Rata şomajului din Italia a atins în octombrie un nivel record, de peste 13%, dând o nouă lovitură Guvernului condus de Matteo Renzi, care nu reuşeşte să obţină progrese economice. Faţă de lună septembrie, pentru care rata şomajului a fost revizuită în creştere la 12,9%, indicatorul a înregistrat o creştere de 0,3 puncte procentuale, la 13,2%. Avansul faţă de octombrie anul trecut este de un punct procentual. Analiştii anticipau că rata şomajului va atinge 12,5% în octombrie. Numărul persoanelor în căutarea unui loc de muncă a atins în octombrie nivelul de 3,41 milioane, în creştere cu 2,7% faţă de luna precedentă şi de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Fapt şi mai grav, rata şomajului în rândul tinerilor de până la 24 de ani, deja una dintre cele mai ridicate din Europa, a urcat cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna septembrie, la 43,3%. Potrivit datelor Eurostat, Italia este ţara europeană cu cea mai mare creştere a ratei şomajului în octombrie. Şomajul din zona euro a stagnat în octombrie 11,5%, comparativ cu luna septembrie, dar a scăzut de la nivelul de 11,9% înregistrat în octombrie 2013. Italia, alături de Franţa şi Belgia, a fost avertizată vineri de Comisia Europeană din cauza nivelului ridicat al deficitelor bugetare şi al datoriilor publice, instituţia cerând reforme şi disciplină bugetară.

PORTUGALIA. Grevă pe aeroport

Zborurile companiei aeriene portugheze TAP erau puternic perturbate duminică de o nouă grevă a personalului navigant, a treia în termen de o lună, pentru a cere condiţii de muncă mai bune. Mişcarea de protest era respectată de aproape 100% dintre cei 2.750 de însoţitori de bord ai companiei TAP care, spre prânz, nu a putut realiza decât un singur zbor în plus pe lângă serviciile minime obligatorii, a declarat o reprezentantă a Sindicatului naţional al aviaţiei civile (SNPVAC). Administraţia companiei a redus totuşi impactul grevei anunţate de la jumătatea lui octombrie, încetând să mai vândă bilete pentru zilele de greve şi reprogramând călătoriile majorităţii pasagerilor afectaţi. O nouă zi de grevă a personalului navigant este prevăzută pentru marţi, dar activitatea pe aeroporturile portugheze ar urma să fie perturbată şi luni, din cauza unei greve a bagajiştilor, care vor protesta faţă de condiţiile precare din acest sector. Guvernul portughez de centru-dreapta a decis la jumătatea lui noiembrie să scoată la vânzare 66% din capitalul TAP, după eşecul unei prime tentative de privatizare în decembrie 2012.

Nu este singura grevă anunțată în transportul aerian din Europa. Piloții de la Lufthansa, reprezentați de sindicatul Vereinigung Cockpit, au amenințat cu noi mișcări de protest în perioada 1-2 decembrie, după ce discuțiile cu conducerea companiei referitoare la programele de pensionare anticipată au eșuat.

TAIWAN. Premier demisionar

Premierul taiwanez Jiang Yi-huah și-a anunțat demisia după degringolada partidului său, Kuomintang (KMT), în alegerile locale care au reprezentat un test pentru popularitatea formațiunii. Jiang Yi-huah a făcut acest anunț într-o scurtă conferință de presă, explicând că își asumă responsabilitatea politică pentru înfrângerea severă a partidului său care, potrivit unor rezultate neoficiale, a pierdut cinci din cele șase municipalități de pe insulă în scrutinul local supravegheat îndeaproape de regimul comunist de la Beijing. KMT a pierdut în mod sigur alegerile în cele două bastioane ale sale, capitala Taipei și orașul Taichung, din centrul insulei. Premierul Jiang Yi-huah a precizat că demisia i-a fost acceptată de președintele Ma Ying-Jeou.