SIRIA

Cetățean francez ucis

Un cetăţean francez, membru al grupului terorist Khorasan, afiliat reţelei al-Qaida, a fost ucis miercuri, într-un raid aerian american efectuat în nord-vestul Siriei. Şoferul unui vehicul şi-a pierdut ambele picioare şi probabil a murit. O altă persoană, David Daoud Drugeon, cetăţean francez, a fost ucisă pe loc, au anunțat autoritățile. Drugeon, în vârstă de 24 de ani, era considerat de serviciile de spionaj drept expertul Khorasan în fabricarea dispozitivelor explozive. Bărbatul este originar din localitatea franceză Vannes şi se convertise la Islam.

ELVEȚIA

Îngropați de vii

Cadavrele unei femei de 31 de ani şi fiului acesteia, în vârstă de 3 ani, au fost găsite între dărâmăturile locuinţei lor, care a fost luată de o alunecare de teren provocată de intemperii, în apropiere de Lugano, în cantonul elveţian Ticino. Alunecarea de teren a avut loc miercuri seara şi a luat o casă situată într-o zonă forestieră, la Bombinasco. Cadavrele au fost descoperite miercuri seară. Pompieri, salvatori şi echipe cu câini de poliţie au acţionat în noaptea de miercuri spre joi la locul respectiv. În total, 4.500 de metri cubi de lemn de castan au fost antrenaţi de alunecare, pe un deal.

ITALIA

Cod roșu de furtuni

Autorităţile din Roma au emis, ieri, cod roşu pentru fenomene meteorologice extreme, în condiţiile în care se aşteptau ca furtuni violente să se producă în cursul serii, în capitală, relatează agenţia ANSA. Precipitaţiile abundente au determinat deja, ieri dimineaţă, închiderea a patru staţii de metrou şi devierea a şase zboruri de la aeroportul Ciampino din Roma la aeroportul Fiumicino. De asemenea, autorităţile au decis să închidă mai multe şcoli şi obiective turistice din Roma. Prefectul capitalei, Giuseppe Pecoraro, i-a îndemnat încă de miercuri pe locuitorii din Roma să nu iasă din casă, dacă nu este necesar. Situaţii speciale au fost înregistrate şi în regiunile din nord, în special Friuli-Venezia Giulia, unde autorităţile au emis o alertă privind riscul de inundaţii, şi Veneto, unde nivelul apei a ajuns, în Veneţia, la 103 centimetri. În provincia Trentino din nord, mai multe şosele au fost închise în urma alunecărilor de teren. Situaţia s-a ameliorat în Carrara, unde părţi din oraşul toscan au fost inundate. Apele s-au retras, însă circulaţia se desfăşoară cu dificultate, în condiţiile în care drumurile au fost acoperite cu noroi.

CEHIA

Problemă... nucleară

Două reactoare au fost oprite, după ce o ţeavă de la sistemul de răcire al unei centrale nucleare din sudul Cehiei s-a fisurat şi s-a detectat o scurgere de material. Conducerea centralei de la Dukovany spune că reparaţia reactoarelor 3 şi 4 va fi încheiată în trei zile. Este prima problemă serioasă care apare la această centrală în cele aproape trei decenii de existenţă. Centrala, care asigură o cincime din curentul electric la nivel naţional, a fost construită de Cehoslovacia şi URSS, între 1985 şi 1987.

GERMANIA

Grevă fără precedent

Traficul feroviar era perturbat puternic, ieri dimineaţă, în Germania, de o grevă fără precedent a conductorilor de la Deutsche Bahn, prevăzută până luni. Transporturile regionale şi de periferie erau cele mai afectate, în timp ce numeroşi germani se îndreptau către locurile de muncă. Greviştii din cadrul Sindicatului GDL (Gewerkschaft Deutscher Lokomotivführer) au extins greva, ieri dimineaţă, aşa cum au anunţat, la transportul de pasageri, după ce au declanşat acţiunea, miercuri, în transportul de marfă. La Berlin, abia o treime dintre trenurile urbane S-Bahn circulau ieri la prima oră, antrenând ambuteiaje matinale mai importante decât de obicei. Utilizatorii acestor servicii au fost avertizaţi cu privire la grevă, cea mai lungă din ultimii 20 de ani, iar majoritatea lor erau pregătiți în acest sens. În Renania de Nord-Westfalia (vest), regiunea cea mai dens populată din Germania, în zonele oraşelor Köln şi Düsseldorf traficul regional a fost afectat puternic de grevă. În Bavaria (sud), cel puţin 50% dintre trenurile regionale au fost anulate. La München, al doilea cel mai important oraş din ţară, trenurile S-Bahn, foarte aglomerate la orele de vârf, circulau în regim de unul pe oră. Traficul feroviar urmează să revină la normal luni, începând de la ora 3.00 GMT. Această grevă are loc în contextul în care Germania marchează în weekend 25 de ani de la demolarea Zidului Berlinului. Aproximativ două milioane de vizitatori sunt aşteptaţi cu această ocazie în capitala germană. În centrul conflictului se află atât revendicări privind acordarea unei creşteri de salariu şi reducerea orelor de muncă, cât şi un diferend cu privire la reprezentativitatea sindicatului, care vrea să negocieze cu Deutsche Bahn în numele altor categorii decât conductorii. Compania refuză. Conflictul, care a izbucnit în septembrie, are o amploare neobişnuită în Germania, o ţară cunoscută pentru calitatea dialogului social. Presa şi reprezentanţi politici au criticat această grevă dură, care îngrijorează mediile economice, într-un context fragil.

BELGIA

Proteste ample

Cel puţin 100.000 de persoane au manifestat ieri, la Bruxelles, împotriva măsurilor de austeritate anunţate de noul Guvern de dreapta. Sindicatele, care au organizat marşul împreună cu partidele de stânga, au evocat până la 130.000 de participanţi. Organizatorii au salutat mobilizarea istorică ce a depăşit cu mult ultimele manifestaţii naţionale împotriva măsurilor de austeritate, organizate în 2011 şi 2013. Zeci de mii de persoane, purtând haine în roşu, verde şi albastru, culorile celor trei mari sindicate belgiene, au manifestat pe marile bulevarde din centrul oraşului. Mai multe sectoare industriale din Belgia se confruntă cu probleme, în special cel siderurgic, dar şi cel maritim din Anvers şi Zeebruges, precum şi poşta şi învăţământul. Un consiliu de miniştri în format restrâns a fost programat aseară, cu participarea principalelor trei sindicate. Manifestaţia intervine înainte de contraofensiva anunţată de sindicate la reformele sociale şi economice prevăzute de premierul Charles Michel, care conduce coaliţia de dreapta formată cu naţionaliştii flamanzi din N-VA. O serie de greve sunt prevăzute în mai multe oraşe, în următoarele săptămâni, înaintea unei greve generale anunţate pentru 15 decembrie în întreaga ţară. Sindicatele, partidele socialiste, ecologiştii şi extrema stângă, aflată în opoziţie, denunţă în special decizia de a renunţa pentru 2015 la indexarea salariilor în funcţie de inflaţie, ceea ce înseamnă că salariile şi alocaţiile sociale nu vor creşte automat. Un alt motiv de nemulţumire este amânarea deciziei prin care vârsta de pensionare a fost stabilită la 67 de ani începând din 2030, faţă de 65 de ani în prezent. Măsurile de austeritate vor afecta și alte sectoare, printre care cultura, sectorul public sau domeniul cercetării.

MAREA BRITANIE

Bonfire Night

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi fostul preşedinte al Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso se află printre liderii ale căror efigii au fost arse miercuri, în timpul sărbătorii anuale Bonfire Night, în Marea Britanie. Această comemorare, care constă în aprinderea unor ruguri şi focuri de artificii în întreaga ţară, marchează eşecul Gunpowder Plot (Complotului prafului de puşcă), atentatul plănuit de rebelul catolic Guy Fawkes, care voia să dinamiteze Parlamentul regelui James I în 1605. Efigia lui Putin în lenjerie intimă, aşezat pe un tanc - o trimitere la intervenţia rusă în Ucraina -, a fost arsă la Lewes, unde zeci de mii de persoane au obiceiul să se adune pentru a participa la Bonfire Night. Două efigii mari ale lui Alex Salmond, care a pierdut în septembrie referendumul pe care l-a organizat pentru independenţa Scoţiei, au fost retrase, după ce publicarea unor fotografii în care apăreau a provocat o furtună de proteste. Efigia înaltă de zece metri a lui Barroso, care tocmai i-a cedat locul luxemburghezului Jean-Claude Juncker la conducerea CE, a fost arsă în sătucul Edenbridge. El a fost... pedepsit pentru că a cerut Marii Britanii o contribuţie bugetară suplimentară 1,7 miliarde de lire sterline, a declarat un membru al Edenbridge Bonfire Society. La Londra, confruntări între poliţie şi mii de manifestanţi anticapitalişti îndemnând la revoluţie au izbucnit în centrul oraşului şi în apropiere de Buckingham Palace, după un marş către Parlament. Manifestanţii participau la ”Marşul celor un milion de măşti”, organizat în mai multe oraşe din lume, de grupul de activişti Anonymous, cu ocazia zilei lui Guy Fawkes. Ei au aruncat cu semne de circulaţie, sticle şi pavele către poliţie şi au distrus baricade de metal. Unii au aruncat cu artificii în timpul confruntării cu poliţiştii. Manifestanţi au încercat să ia cu asalt sediul BBC, dar au fost opriţi la intrare. Zece manifestanţi au fost arestaţi.

LUXEMBURG

Posibile sancțiuni

Comisia Europeană ar putea sancţiona Luxemburg, acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul, denumit LuxLeaks, fragilizând, în mod ironic, poziţia noului preşedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicaţiei ”Les Echos”, CE a iniţiat, de câteva luni, investigaţii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizând multinaţionale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole şi grupul Rothschild. Scandalul LuxLeaks riscă să fragilizeze poziţia noului preşedinte al CE, Jean-Claude Juncker, care a fost, timp de 18 ani, între 1995 şi 2013, premier al Luxemburgului, unul dintre principalele paradisuri fiscale din lume, notează Agenţia France-Presse. În perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicaţii internaţionale, acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG şi Axa, scopul fiind reducerea impozitelor. Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ) a examinat circa 28.000 de pagini de documente despre acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg. Potrivit AFP, practica acordurilor fiscale anticipate, legală şi aplicată inclusiv de alte ţări, permite unei companii să solicite în avans informaţii despre modul în care situaţia sa va fi abordată de administraţia fiscală a unui stat, în scopul obţinerii de garanţii juridice şi al optimizării sistemului de impozitare. Companiile multinaţionale se bazează pe regulile fiscale flexibile din Luxemburg, dar profită şi de lipsa reglementărilor la nivel internaţional, pentru a transfera profituri care să evite impozitarea sau să beneficieze de reduceri fiscale, comentează ”Le Monde”. Concluziile anchetei jurnalistice au fost publicate în ziarele ”Le Monde”, ”Les Echos”, ”The Guardian”, ”Süddeutsche Zeitung” şi ”Asahi Shimbun”.

AFGANISTAN

Vizita secretarului general al NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, ieri dimineaţă, prima sa vizită în Afganistan, la Kabul, cu mai puţin de două luni înainte de încheierea misiunii de luptă a coaliţiei internaţionale în această ţară. Stoltenberg a fost primit de preşedintele afgan, Ashraf Ghani, şi şeful Executivului, Abdullah Abdullah. După încheierea misiunii de luptă a Forţei Internaţionale pentru Asistenţă şi Securitate a NATO (ISAF), prevăzută la sfârşitul lui decembrie, Alianţa Nord-Atlantică va fi prezentă în Afganistan, în 2015, printr-o nouă misiune, redusă, de asistenţă şi formare, numită Susţinere Hotărâtă. Stoltenberg s-a întâlnit și cu generalul John Campbell, comandantul ISAF, alţi oficiali din cadrul Forţei, cu reprezentantul civil al NATO, Maurits Jochems, reprezentanţi de rang înalt ai comunităţii internaţionale şi membri ai societăţii civile afgane. El a vizitat militari din mai multe state NATO mobilizaţi în Afganistan. Stoltenberg, un fost premier social-democrat al Norvegiei, l-a înlocuit în funcţie, în septembrie, pe danezul Anders Fogh Rasmussen. La o zi după ce a preluat puterea, preşedintele afgan, Ashraf Ghani, a semnat cu SUA şi NATO acorduri pentru menţinerea unor trupe străine în Afganistan, în cadrul noii misiuni. Anul viitor, aproximativ 12.500 de militari străini, dintre care 9.800 sunt americani, vor rămâne în ţară în cadrul misiunii Susţinere Hotărâtă, reprezentând o parte din cei 140.000 de oameni mobilizaţi în perioada de vârf a misiunii de luptă, în 2011.