CEHIA

Invazie de spioni ruși

Numărul ofiţerilor de informaţii ruşi care operează în Cehia a crescut vertiginos, anul trecut, pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Moscova şi Occident, susţine serviciul secret ceh în raportul său anual, publicat luni, relatează ”Wall Street Journal”. Agenţia de spionaj cehă, cunoscută sub acronimul BIS, a avertizat în mod repetat în legătură cu prezenţa spionilor ruşi, afirmând că aceştia folosesc acoperiri diplomatice la ambasada Rusiei din Praga sau se instalează în ţară cumpărând proprietăţi în capitala cehă. BIS nu precizează câţi ofiţeri de informaţii sunt activi în Cehia, dar menţionează că numărul lor este în creştere de la începutul crizei ucrainene. Serviciul ceh de informaţii susţine că şi numărul spionilor chinezi a crescut în ultimul an. Potrivit agenţiei, spionii chinezi şi ruşi vizează, în general, oameni de afaceri cehi şi jurnalişti, pentru a promova interesele politice şi comerciale ale ţărilor lor. Spionii ruşi au recrutat agenţi în rândul expaţilor ruşi din Cehia, afirmă BIS. Aproximativ 45.000 de ruşi trăiesc în prezent în Cehia, folosind permise de rezidenţă temporare sau pe termen lung, potrivit Ministerului ceh de Interne.

MEXIC

Altă groapă comună

Autorităţile mexicane au descoperit o nouă groapă comună, în apropierea oraşului Iguala, unde 43 de studenţi sunt dispăruţi de o lună. Noua groapă comună clandestină a fost descoperită la Cocula, în apropiere de Iguala, în statul mexican Guerrero. Anterior, autorităţile mexicane au descoperit 38 de cadavre într-o groapă comună situată în apropiere de Iguala. Analizele efectuate au stabilit că nu sunt cadavrele studenţilor dispăruţi din 26 septembrie. Autorităţile au arestat, luni, patru membri ai cartelului infracţional Guerreros Unidos. În total, au fost arestate 56 de persoane suspectate de implicare în cazul studenţilor dispăruţi. Printre acestea se numără circa 40 de poliţişti. Pe 26 septembrie, în timp ce colectau fonduri la Iguala, studenţii au fost atacaţi de poliţia locală, susţinută de membri ai cartelului Guerreros Unidos.

JAPONIA

Avarie la Fukushima

O rafală puternică de vânt a provocat, indirect, ieri, o spărtură în acoperişul care protejează reactorul numărul 1 al centralei avariate Fukushima, a anunţat operatorul Tokyo Electric Power (Tepco), potrivit căruia acest lucru nu a modificat nivelul radioactivităţii în împrejurimi. Reactorul numărul 1, unul dintre cele trei avariate şi a cărui clădire a fost distrusă de explozii de hidrogen, a fost reacoperit în octombrie 2011. Acest acoperiş provizoriu trebuie îndepărtat pentru a face loc echipamentelor destinate evacuării reziduurilor şi extragerii celor circa 500 de bare de combustibil uzat rămase în piscina de dezactivare. Demontarea acestui acoperiş este delicată, deoarece există riscul scurgerii unor importante cantităţi de substanţe radioactive, dacă nu sunt luate măsuri speciale. Prima fază a demontării constă în limitarea unor astfel de scurgeri prin injectarea unei substanţe de fixare a pulberii radioactive.

SUA

Erupție în Hawaii

Lava unui vulcan aflat în erupţie pe insula Hawaii, cea mai importantă a arhipelagului cu acelaşi nume, a ajuns la doar câţiva metri de case, au anunţat, luni, autorităţile, în timp ce rezidenţii ameninţaţi erau evacuaţi. Scurgerea de lavă a vulcanului Kilauea ameninţa, de câteva săptămâni, zone locuite şi se afla la cel puţin o sută de metri de o casă, luni, avansând cu aproximativ nouă metri pe oră. Din cauza localizării, direcţiei şi înaintării actuale a lavei, rezidenţii fac obiectul unor măsuri de evacuare. Lava, care arde totul în calea sa, a avansat aproximativ 250 de metri în ultimele 24 de ore, către oraşul Pahoa, în estul insulei. Săptămâna trecută, guvernatorul statului Hawaii, Neil Abercrombie, a cerut recunoaşterea situaţiei de catastrofă din partea administraţiei americane, pentru a spori măsurile luate de serviciile de urgenţă. Insula Hawaii, adesea denumită şi Marea Insulă, este cea mai mare dintre cele opt insule principale care formează acest stat american din Oceanul Pacific, un arhipelag care numără 137 de insule în total.

UNGARIA

Critici dure

Comisia Europeană a criticat, ieri, extrem de dur un proiect al Guvernului ungar de a taxa utilizarea internetului, apreciind că ”este o idee proastă, care poate afecta economia europeană”. Proiectul prevede o taxă de 150 de forinţi (0,50 euro) pentru fiecare gigaoctet transferat, o sumă pe care partidul premierului conservator Viktor Orban a promis să o plafoneze la echivalentul a doi euro pe lună pentru persoanele fizice. ”Nu este bine ca oamenii să fie îndepărtaţi de internet prin intermediul unor taxe, iar acest lucru nu va funcţiona”, a subliniat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al comisarului în exerciţiu pentru Economie Digitală, Neelie Kroes. Kroes a reacţionat în mod violent pe Twitter, săptămâna trecută, apreciind că ”proiectul este o ruşine”. Mandatul ei de comisar se încheie pe 31 octombrie. Germanul Gunther Oettinger este cel care va prelua postul. ”Partea digitală a economiei este probabil ceea ce împiedică Europa să se prăbuşească în recesiune. Deci, taxarea acesteia într-o ţară care se află deja sub media indicatorilor din Europa este o idee deosebit de proastă”, a continuat Heath. ”În plus, dacă Ungaria creează un precedent în acest subiect, acesta poate să devină o problemă în numeroase alte ţări membre şi, deci, să afecteze mai amplu creşterea economică europeană”, şi-a exprimat el îngrijorarea. Heath a criticat acest anunţ ca ”ultimul dintr-o serie de acţiuni tulburătoare ce caută să limiteze libertatea, fără să atingă obiective sociale şi economice”. Peste 10.000 de unguri au manifestat duminică la Budapesta, cerând retragerea acestui proiect. Potrivit organizatorilor, această taxă vizează, în realitate, să limiteze criticile formulate la adresa Guvernului lui Orban - acuzat de autoritarism -, în principal în mediul online.

RUSIA

Percheziții

Poliţişti ruşi au percheziţionat domiciliul disidentei Maria Gaidar, fiica fostului premier liberal Egor Gaidar, în cadrul unei investigaţii privind deturnare de fonduri în care este acuzat principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi. Bloggerul Aleksei Navalnîi, principalul adversar al preşedintelui Vladimir Putin, este acuzat de deturnare de fonduri în detrimentul partidului de opoziţie Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), desfiinţat în 2008. Maria Gaidar, care participă frecvent la manifestaţii împotriva preşedintelui Putin, consideră că percheziţiile au motivaţii politice. Maria Gaidar a deţinut, în intervalul 2009 - 2011, funcţia de viceguvernator al regiunii Kirov şi este fiica fostului premier liberal Egor Gaidar.

KOSOVO

Corupţie în cadrul Misiunii UE

Un procuror britanic al Misiunii europene de poliţie şi justiţie (EULEX) în Kosovo, Maria Bamieh, a denunţat ieri, într-o declaraţie pentru presa locală, acte de corupţie în care sunt implicaţi oficiali de rang înalt din cadrul EULEX. Întrebată dacă are suspiciuni întemeiate că înalţi responsabili din cadrul EULEX au acceptat mită pentru clasarea unor dosare sensibile, Maria Bamieh a răspuns afirmativ, însă a adăugat că acestea nu reprezintă un verdict în ceea ce priveşte vinovăţia persoanelor implicate. EULEX a refuzat să comenteze afirmaţiile Mariei Bamieh, menţionând că aceasta este suspendată în cadrul unei anchete interne privind scurgeri de informaţii confidenţiale. În schimb, Maria Bamieh a afirmat că este supusă presiunilor EULEX. ”Aceasta se întâmplă pentru că ei ascund ceva. Doresc să mă pedepsească pentru ceea ce am descoperit din întâmplare, făcându-mi pur şi simplu treaba”, a explicat ea. De asemenea, ea a afirmat că, dacă ar fi dezvăluite, informaţiile de care dispune ar trebui să şocheze UE.

CHINA

O lună de proteste

La o lună de începutul manifestaţiilor masive din Hong Kong, mişcarea pro-democraţie se întreabă cum să îşi menţină dinamica, în timp ce protestatarii care ocupă în continuare străzile afirmă că fosta colonie britanică s-a schimbat deja pentru totdeauna. La 28 septembrie, campania de mobilizare pentru a cere instaurarea unui veritabil sufragiu universal în regiunea autonomă aflată sub tutelă chineză s-a accelerat brusc. Manifestanţii, înarmaţi doar cu umbrele, pentru a se apăra de gazele lacrimogene lasante de poliţie, au atras în stradă zeci de mii de alţi cetăţeni. În decurs de o lună, numărul manifestanţilor s-a redus considerabil, dar unii dintre ei ocupă în continuare trei cartiere din Hong Kong. Puţini observatori se aşteaptă ca Beijingul să cedeze în faţa revendicărilor manifestanţilor. Deşi China acceptă principiul sufragiului universal pentru alegerea şefului Executivului local în 2017, ea vrea să păstreze totuşi controlul asupra procesului electoral şi să controleze candidaturile. Guvernul local pare să fi ales să lase mişcarea să se stingă de la sine. Cei şapte milioane de locuitori ai Hong Kong-ului, care traversează cea mai gravă criză de la retrocedarea sa către China, în 1997, s-au săturat să lupte împotriva ambuteiajelor monstruoase şi a mijloacelor de transport public supraaglomerate. Comercianţii se plâng că cifra lor de afaceri a scăzut vertiginos în acest oraş unde chiriile sunt printre cele mai mari din lume. Liderii mişcării, sub presiune, se întreabă ce tactici să adopte. Guvernul a făcut o propunere, săptămâna trecută, dar fără a genera prea mult entuziasm. El a propus să predea Beijingului un raport despre evenimente şi să înfiinţeze o comisie comună cu privire la reformele politice de după 2017. Manifestanţii se plâng de lipsa de strategie a liderilor mişcării, care par divizaţi cu privire la calea ce trebuie urmată. Ei au fost invitaţi să voteze duminică pentru a alege între compromis şi confruntare, dar scrutinul a fost anulat în ultimul minut. Unii vorbesc despre extinderea campaniei de nesupunere civilă cu o grevă a impozitelor sau operaţiuni de blocare a circulaţiei, de exemplu. Ieri, ei au marcat împlinirea unei luni de la începutul manifestaţiilor cu 87 de secunde de linişte (pentru cele 87 de salve de gaze lacrimogene lansate la 28 septembrie) şi o reuniune.

AFGANISTAN

Victorie a talibanilor?

Insurgenţii talibani afgani au revendicat victoria în faţa militarilor britanici care s-au retras din provincia strategică Helmand, situată în sud-vestul Afganistanului. Ultimii militari britanici s-au retras duminică din provincia Helmand, predând controlul autorităţilor afgane. Pentru Marea Britanie, care a avut până la 9.000 de militari în Afganistan, retragerea marchează finalul a 13 ani de misiuni de luptă, soldate cu moartea a 453 de militari. Marea Britanie va menţine trupe la Kabul, cu misiuni de antrenare a armatei afgane. Pe site-ul oficial, insurgenţii talibani afgani au revendicat victoria împotriva armatei britanice. ”Nu există niciun dubiu: atacurile sângeroase comise de mujahedini în ultimii 13 ani au forţat inamicul să fugă”, au transmis talibanii, îndemnând serviciile de securitate afgane să nu susţină inamicii Islamului. Potrivit unui bilanţ al SUA, între 7.000 şi 9.000 de poliţişti şi militari afgani au fost ucişi sau răniţi în cursul anului 2014, în Afganistan.