GRECIA

Seism și intemperii

Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 pe scara Richter s-a produs sâmbătă dimineaţă, la 249 de kilometri nord-est de Atena, a anunţat observatorul de geodinamică din capitala greacă. Nu au fost semnalate victime sau pagube materiale, potrivit autorităţilor. Cutremurul a fost resimţit puternic în Epir, unde a avut loc la ora 3.16, având epicentrul localizat la 20 km nord de Arta, în nordul Greciei. Cutremurele sunt frecvente în Grecia. În ianuarie, câteva mii de persoane au rămas fără adăpost pe insula Kefalonia, în Marea Ionică, în urma unui cutremur cu magnitudinea de 5,8. Grecia a fost afectată de inundații, vineri seara, după ce uraganul Gonzalo s-a deplasat din vestul Europei către Grecia, potrivit centrului naţional de meteorologie. Attica, regiunea Atenei, a fost afectată cu precădere de intemperii. Pompierii au primit peste 600 de apeluri în cursul serii. Maşinile au fost blocate de creşterea nivelului apelor în Pireu şi Ilion, o periferie a Atenei. Unele curse feroviare au fost întrerupte sau au avut întârzieri, iar numeroase vapoare au rămas ancorate în portul Pireu, din cauza rafalelor puternice de vânt. La Salonic, în nord, al doilea oraş ca mărime al ţării, rafalele violente de vânt au provocat incidente: mai mulţi copaci şi un stâlp de electricitate au căzut, provocând pene de curent electric. Toate regiunile din Grecia au fost afectate de intemperii, inclusiv insulele, în special Rhodos. Începând de sâmbătă după-amiază, uraganul Gonzalo s-a deplasat către est şi către Turcia.

SUA

Atacator arestat

Autorităţile din nordul Californiei au arestat, vineri seara, un bărbat suspectat că a ucis doi poliţişti şi a rănit un altul, precum şi un şofer căruia i-a furat maşina. Violenţele au început în cursul dimineţii, când un poliţist local s-a interesat de un vehicul suspect aflat în parcarea unui hotel din Sacramento, capitala acestui stat. În timp ce se apropia, şoferul a deschis focul şi l-a lovit pe poliţist în cap. Poliţistul împuşcat a decedat. El avea 15 ani de experienţă, era căsătorit şi avea două fete. Suspectul a fugit apoi, însoţit de o femeie care se afla în vehicul. La scurt timp după aceasta, el a furat o altă maşină, trăgând asupra şoferului care opusese rezistenţă. Şi acesta a fost împuşcat în cap şi nu se ştie care este starea lui de sănătate. Suspectul a furat apoi o a treia maşină, fără să îl rănească pe şofer. În cursa de urmărire declanşată ulterior au fost împuşcaţi alţi doi poliţişti, iar unul dintre ei a decedat, potrivit presei locale. După mai multe ore de urmărire, femeia și suspectul principal au fost arestaţi. Potrivit presei locale, suspectul, identificat drept Marcello Marquez, în vârstă de 34 de ani, a fost arestat într-o casă, de unde a fost scos pe targă. El părea în viaţă. Poliţia a afirmat că acesta nu a fost împuşcat. Vineri, un alt incident care a avut loc într-un liceu din apropiere de Seattle, în nord-vestul SUA, s-a soldat cu cel puţin doi morţi, între care atacatorul şi trei răniţi grav.

ITALIA

Autobuze pentru rromi

Primarul unui orăşel din Piemont, în nordul Italiei, a propus autobuze speciale pentru rromii din comunitatea sa, o iniţiativă care a generat critici vehemente, sâmbătă, printre opozanţii acesteia, care o consideră similară segregării rasiale din Africa de Sud. Claudio Gambino, primar din partea Partidului Democrat (PD - centru-stânga) al oraşului Borgaro Torinese, a anunţat că vrea autobuze separate pentru rromi, ”pentru că cei aproximativ 600 de rromi care locuiesc într-o tabără de la periferia oraşului ne deranjează de peste 20 de ani”. ”Avem nevoie de două autobuze pentru a garanta securitatea cetăţenilor noştri. Unul pentru cetăţeni, altul pentru rromi”, a declarat primarul, citat vineri de presa italiană, explicând că la bordul autobuzelor din oraş au loc furturi şi acte de mică infracţionalitate. Consilierul municipal Luigi Spinelli, din cadrul Partidului de stânga, Ecologie şi Libertate, a susţinut această iniţiativă, generând dezaprobarea şefului partidului său, Nichi Vendola, care a declarat sâmbătă pentru ”La Stampa” că ”acordarea unor drepturi diferite oamenilor se cheamă apartheid”. Vendola i-a cerut primarului să îşi revizuiască decizia. Micaela Campana, responsabilă de drepturile omului în PD, a declarat că partidul l-a avertizat pe Gambino că marginalizarea nu este niciodată o soluţie şi că răspunsul la violenţă prin excludere nu va rezolva nimic. În schimb, propunerea primarului a fost primită favorabil de Liga Nordului, o formaţiune anti-imigraţie, al cărei deputat Roberto Calderoli i-a transmis ”complimente primarului, care, deşi este de stânga, a ştiut să asculte populaţia”.

TURCIA

Supraveghere medicală

24 de persoane se aflau sub observaţie medicală, sâmbătă, după ce cinci consulate din Istanbul ale unor ţări membre ale coaliţiei antijihad, între care SUA şi Franţa, au primit, vineri, scrisori conţinând un praf suspect, a anunţat, sâmbătă, Ministerul turc al Sănătăţii. Este vorba despre cinci străini şi 19 cetăţeni turci, a precizat ministerul, adăugând că aceştia sunt urmăriţi în clinici specializate şi că starea lor de sănătate este bună. Vineri, 16 persoane fuseseră plasate sub observaţie, iar echipele de securitate turce interveniseră deja în cinci consulate vizate - Germania, Belgia, Canada, SUA şi Franţa - pentru a efectua teste şi a preleva pudra galbenă conţinută de aceste scrisori. Doar o persoană care lucra la consulatul canadian a fost expusă direct acestei substanţe, atunci când a deschis plicul, al cărui conţinut este analizat, rezultatele urmând să fie cunoscute astăzi. Potrivit postului de televiziune NTV, echipele specializate în risc chimic şi bacteriologic au efectuat teste într-un post din districtul Beyoglu, din Istanbul. Această alertă are loc în timp ce numeroase ţări occidentale şi-au consolidat măsurile de securitate împotriva ameninţărilor venite din partea grupării Stat Islamic, care asediază de o lună oraşul sirian kurd Kobane, în apropierea frontierei turce. Miercuri, un canadian de 32 de ani, suspectat că vrea să se alăture unei grupări jihadiste, a ucis un militar care făcea de gardă la un monument din Ottawa, capitala Canadei, înainte de a pătrunde în Parlament, unde a fost ucis de şeful serviciului de securitate, într-un schimb de focuri. Joi, un adept al jihadului a atacat cu un topor mai mulţi poliţişti la New York, înainte de a fi ucis.

EGIPT

Stare de urgență

Egiptul a decretat, vineri, stare de urgenţă pentru o perioadă de trei luni, într-o regiune din nordul Peninsulei Sinai, bastion al jihadiştilor, după moartea a 30 de militari într-un atentat sinucigaş. Această stare de urgenţă, instituită printr-un decret al preşedintelui Abdel Fattah al-Sissi, a intrat în vigoare sâmbătă, la ora 3.00 GMT, pentru o durată de trei luni. Starea de urgenţă este decretată pe un teritoriu care cuprinde inclusiv oraşul Rafah, situat la frontiera cu Fâşia Gaza palestiniană şi regiuni din centrul Peninsulei Sinai. De asemenea, Cairo a anunţat că a închis, începând de sâmbătă, punctul de trecere de la Rafah, pentru a garanta securitatea în regiune. Armata şi Poliţia vor lua toate măsurile necesare pentru a face faţă ameninţărilor prezentate de terorism şi finanţarea acestuia, pentru a garanta securitatea în regiune şi pentru a-i proteja pe cetăţenii egipteni, potrivit decretului prezidenţial. Decizia autorităţilor egiptene intervine după ce un kamikaze a ucis 30 de militari, vineri.

RUSIA

Oră de iarnă... veșnică

Rusia a trecut în noaptea de sâmbătă spre duminică, în mod permanent, la ora de iarnă, punând capăt unei experienţe de trei ani în care ţara a funcţionat tot timpul anului după ora de vară. Rusia se întoarce şi la modelul cu 11 fusuri orare pentru teritoriul său, care se întinde din Kamceatka, în Pacific, până în enclava Kaliningrad, la frontiera UE, după ce acesta fusese redus la nouă fusuri orare de fostul preşedinte Dmitri Medvedev. Una dintre principalele reforme ale lui Medvedev a fost ca ţara să treacă permanent la ora de vară (GMT+4) în 2011, pe baza ideii că schimbarea orei este dăunătoare pentru ritmul biologic al oamenilor. Această schimbare a provocat totuşi un val de nemulţumiri, mulţi ruşi fiind reticenţi în a se trezi cu o oră mai devreme în sumbrele dimineţi de iarnă. În iulie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat o lege care pune capăt acestui sistem şi prevede revenirea la ora de iarnă (GMT+3) în mod permanent. Problema orei şi a fusurilor orare rămâne una spinoasă pentru fosta URSS. Crimeea a trecut la ora Moscovei în martie, la scurt timp după alipirea sa la Rusia, renunţând astfel la ora ucraineană. Belarusul a urmat exemplul Moscovei şi a trecut la ora de vară permanentă în 2011, dar preşedintele Aleksandr Lukaşenko a refuzat acum să treacă la ora de iarnă. Ucraina a optat pentru două orare, de vară şi de iarnă.

AFGANISTAN

Misiune încheiată

Armata britanică a pus capăt, ieri, misiunii sale de luptă în Afganistan, după 13 ani de război care s-au soldat cu moartea a peste 450 dintre militarii săi şi care nu au reuşit să neutralizeze talibanii din sud. Britanicii au predat forţelor afgane controlul Camp Bastion, în instabila provincie Helmand, ultima lor bază de luptă din ţară. În cadrul aceleiaşi ceremonii, afganii au preluat şi controlul bazei americane de la Camp Leatherneck, vecină cu Camp Bastion, iar drapelele celor două ţări au fost coborâte, lăsând loc celor afgane. Armata afgană preia astfel controlul regiunii militare de sud-vest, care rămâne unul dintre principalele bastioane ale insurgenţilor talibani, după 13 ani de conflict. Imensa bază construită în deşert, în apropiere de capitala provinciei, Lashkar Gah, este cea mai importantă a Forţei a NATO în Afganistan (ISAF). În 2010-2011, în momentul de vârf al intervenţiei NATO în Afganistan, numărul personalului staţionat la această bază era de peste 40.000 de persoane. Câteva sute de puşcaşi marini americani şi militari britanici vor părăsi Helmand în curând, la o dată care nu a fost dezvăluită din motive de securitate, pentru a se întoarce în ţările lor. Pentru britanici, care au avut până la 9.000 de militari în Afganistan, această retragere marchează încheierea misiunii de luptă, dar 500 de militari vor rămâne în cadrul operaţiunii Resolute Support, în principal la Kabul. În total, 453 de militari britanici şi 2.349 americani au fost ucişi în Afganistan din 2001 încoace, potrivit site-ului independent icasualties.org.