SUA

Polițiști atacați cu toporul

Un bărbat a atacat joi, cu un topor, patru poliţişti din New York, rănind doi dintre ei, după care a fost împuşcat mortal de ceilalţi doi ofiţeri, relatează CNN. Suspectul s-a ascuns într-o staţie de autobuz, aşteptând să îi atace pe cei patru poliţişti, potrivit unui oficial american ce a precizat că părea ca atacatorul să-i fi urmărit. Ofiţerii făceau o fotografie, în momentul în care bărbatul i-a atacat, a afirmat comisarul Bill Bratton. Atacatorul a lovit un poliţist în braţul drept şi pe celălalt în cap. Cei doi ofiţeri care nu au fost răniţi l-au împuşcat mortal pe agresor. Poliţistul lovit cu toporul în cap se află în stare critică, dar stabilă, iar celălalt ar urma să fie externat în curând. O trecătoare în vârstă de 29 de ani, lovită de un glonţ în spate, a fost transportată la spital, însă nu se cunosc detalii despre starea ei. Un oficial american l-a identificat pe suspect drept Zale H. Thompson, un bărbat ce are cazier judiciar în California şi care a fost exclus din Forţele Navale ale SUA, pentru comportament inadecvat. Autorităţile încearcă să stabilească dacă acest incident, petrecut în cartierul Qeens din New York, are legătură cu apelurile recente ale radicalilor privind comiterea de atacuri împotriva militarilor şi poliţiştilor. Atacatorul de la New York este adept al jihadului, a anunţat, vineri, centrul american de supraveghere a site-urilor islamiste SITE. Zale Thompson a apreciat, într-o înregistrare video postată luna trecută pe un site favorabil grupării Stat Islamic, că ”jihadul este un răspuns justificabil la opresiunea sioniştilor şi cruciaţilor”. Conform SITE, mai multe comentarii publicate de Thompson pe YouTube şi Facebook arată o înclinaţie ultrarasistă în context religios şi istoric. Poliţia din New York era deja în stare de alertă în urma atacului soldat cu moartea unui militar în Canada. Poliţiştii au primit ordin să menţină un nivel ridicat de atenţie cu privire la atacuri comise la întâmplare. Poliţia din Washington a decis, de asemenea, să crească nivelul de securitate şi prezenţa pe străzi, în urma atacurilor din Ottawa şi New York.

RUSIA

Nouă coliziune pe un aeroport

O coliziune minoră între un avion aparţinând companiei aeriene rusești Ural Airlines şi un vehicul de transport de bagaje a avut loc, vineri, pe aeroportul de la Ekaterinburg, în vestul Rusiei. Niciun pasager nu se afla la bordul avionului când a avut loc impactul şi nimeni nu a fost rănit. Serviciile tehnice ale aeroportului şi companiei au verificat aeronava. Nu au depistat avarii care să ameninţe securitatea zborului, a declarat Dmitri Tiuştin, directorul pentru comunicare al aeroportului Kolţovo de la Ekaterinburg, al treilea oraş rusesc ca număr de locuitori. Avionul a decolat către Moscova cu două ore întârziere. Christophe de Margerie, preşedintele-director general al grupului petrolier francez Total, a decedat luni seara, după o coliziune între avionul de tip Falcon la bordul căruia se afla şi un utilaj de deszăpezire, pe aeroportul moscovit Vnukovo, în care au mai murit doi piloţi şi o însoţitoare de bord. Anchetatorii au denunţat, marţi, neglijenţa criminală a conducerii aeroportului Vnukovo.

SPANIA

Proteste

Mii de studenţi, profesori şi părinţi de elevi au manifestat, joi, în toată Spania, pentru a protesta faţă de reducerile bugetare, creşterea taxelor de înscriere la universităţi şi mai multe reforme ale sistemului de educaţie. Aceste manifestaţii, la Madrid şi în alte 16 oraşe din Spania, au încheiat o grevă naţională de trei zile a studenţilor. Uniunea Naţională a Studenţilor afirmă că taxele de înscriere au crescut cu 50% de la sosirea la putere, în decembrie 2011, a Partidului Popular (PP, conservator). Universităţile spaniole ar fi pierdut 45.000 de studenţi, incapabili să îşi plătească studiile. Uniunea apreciază, de asemenea, că Guvernul spaniol a concediat aproximativ 32.000 de profesori şi a redus cu şapte milioane de euro cheltuielile în domeniul educaţiei. Studenţii protestau și faţă de o reformă care ar face mai dificilă obţinerea unei burse. Reforma prevede, de asemenea, consolidarea învăţământului în limba spaniolă, o măsură care i-a înfuriat pe studenţii catalani şi basci. Conform Guvernului spaniol, aceste reforme vizează să amelioreze nivelul studenţilor într-o ţară în care mai mult de jumătate din tineri sunt şomeri, dar şi să reducă deficitul public. Din 2011, Guvernul condus de Mariano Rajoy a crescut impozitele, a îngheţat salariile din serviciul public şi a redus cheltuielile în sectoarele sănătăţii şi educaţiei pentru a reduce deficitul bugetar. Spania a început să-şi revină anul trecut, după şase ani de recesiune, cu ajutorul UE pentru sectorul bancar.

COREEA DE SUD

Transfer amânat

SUA şi aliatul lor sud-coreean au decis joi să amâne sine die transferul comandamentului militar către Seul, în cazul unui război cu Phenianul, o funcţie pe care Washingtonul o asigură de peste o jumătate de secol. Controlul operaţional prevede că generalul american aflat la conducerea celor 28.500 de militari americani prezenţi în Coreea de Sud preia comandamentul asupra celor 640.000 de militari din armata sud-coreeană, în cazul unui conflict cu Coreea de Nord. Conform unui calendar, transferul de putere către Seul urma să aibă loc în decembrie 2015, însă conflictele cu Phenianul care au avut loc în mod repetat au determinat Coreea de Sud să solicite o amânare. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel şi omologul său sud-coreean, Han Min-Koo, au semnat un memorandum în acest sens, în cursul unei întâlniri la Washington.

MAREA BRITANIE

Refuz

Premierul britanic, David Cameron, a declarat vineri că nu va plăti suma de două miliarde de euro solicitată Marii Britanii de UE pentru acoperirea unor cheltuieli scadente până la finele anului în curs. UE a cerut statelor membre să aloce, până pe 1 decembrie, noi fonduri pentru suplimentarea bugetului comunitar pe anul 2014, întrucât cheltuielile au depășit estimările din momentul adoptării bugetului. ”O asemenea cerere a Comisiei nu ajută în problema apartenenței Marii Britanii la UE”, a declarat șeful Executivului de la Londra, făcând aluzie la referendumul pe care, sub presiunea euroscepticilor, a promis că-l va organiza până în 2017, pentru a se decide dacă țara sa rămâne în blocul comunitar. De asemenea, premierul britanic a declarat că a întrerupt, vineri dimineață, ședința Consiliului European și a cerut o reuniune extraordinară a miniștrilor europeni de Finanțe, pentru a aborda urgent chestiunea bugetului comunitar.

FRANȚA

Fără austeritate

Președintele francez, Francois Hollande, a declarat vineri că nu va adopta noi reduceri de cheltuieli pe lângă cele deja prevăzute în bugetul pe anul viitor, în pofida solicitărilor Comisiei Europene de a se încadra în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB. Pentru anul în curs, deficitul bugetar al Franței va fi de 3,9% din PIB, în scădere față de cel de anul trecut, când a fost de 4,3% din PIB. Executivul francez și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2015 un deficit de 3,4%, amânând astfel respectarea angajamentului pe care și l-a asumat anterior de a aduce acest deficit la cel mult 3% din PIB.

RUSIA

Carne confiscată

Vameşii ruşi au confiscat un lot de 600 de tone de carne ascuns în spatele altor mărfuri, precum gumă de mestecat sau ciuperci, şi care provenea din UE, supusă unui embargo rus privind importurile alimentare, a anunţat, vineri, agenţia sanitar-veterinară rusă. Carnea a sosit în 26 de containere provenind din porturile Anvers (Belgia), Hamburg (Germania) şi Rotterdam (Olanda), a precizat agenţia rusă. Conform experţilor ruşi, marfa era din Germania, Belgia, Polonia şi Olanda, ţări supuse unei interdicţii privind importurile de produse alimentare în Rusia. Moscova a decretat, la începutul lui august, un embargo de un an asupra majorităţii produselor alimentare provenind din UE, în replică la sancţiunile occidentale impuse Rusiei din cauza crizei ucrainene. Mai puţin de 10% din importurile agricole ale UE sunt destinate Rusiei, cu o valoare de 11 miliarde de euro pe an, potrivit CE. Este vorba în special de fructe şi legume, brânzeturi şi carne de porc.