MEXIC

Furtună ucigașă

Furtuna tropicală Trudy a lăsat în urma sa cel puţin şase morţi, la sfârşitul săptămânii trecute, în regiunea Guerrero din sudul Mexicului, pe coasta Pacificului. Ploile aduse de Trudy, care a atins uscatul sâmbătă, au provocat o alunecare de teren la o fermă din municipalitatea Tlacoachistlahuaca, provocând moartea unui muncitor de 23 de ani. Doi copii şi o femeie au murit în altă alunecare de teren la Ometepec, o persoană a murit din aceeaşi cauză la Cochoapa, iar un bărbat de 70 de ani a fost luat de apele revărsate ale unui râu. Furtuna a provocat evacuarea a aproximativ 2.000 de persoane în regiuni muntoase din Guerrero, în municipalităţile Huamuxtitlan, Tlalixtaquilla şi Malinaltepec. În plus, 16 localităţi au fost izolate şi au fost provocate pagube pe drumul federal către staţiunea balneară Acapulco, la nivelul oraşului Pinotepa Nacional, dar şi pe alte cinci axe rutiere secundare.

CROAȚIA

Primarul Zagrebului, arestat pentru corupţie

Primarul Zagrebului, Milan Bandic, care conduce aproape fără întrerupere capitala croată începând din 2000, a fost arestat duminică, într-o anchetă de corupţie, a anunţat televiziunea naţională HRT. De asemenea, au fost arestaţi directorul unui holding din capitală, responsabil cu serviciile municipale, şi proprietarul unei firme private, specializată în colectarea şi tratatea deşeurilor industriale. Persoanele arestate sunt suspectate de corupţie, abuz de putere şi trafic de influenţă, potrivit televiziunii naţionale. Milan Bandic, în vârstă de 58 de ani, a fost membru al Partidului Social Democrat (SDP, aflat la guvernare), de unde a fost exclus în 2009, când s-a prezentat fără succes la alegerile prezidenţiale, în calitate de candidat independent. Acest populist conduce capitala croată din 2000, cu o singură întrerupere de trei ani (în perioada 2002-2005), şi a fost menţionat în mai multe rânduri în articole publicate de presa croată cu privire la afaceri de corupţie. Cu toate acestea, el a fost reales primar al Zagrebului, oraş cu aproape 800.000 de locuitori, la alegerile municipale din 2013. Lupta împotriva corupţiei a fost una dintre principalele condiţii impuse de Bruxelles Croaţiei la negocierile de aderare la UE. Fosta republică iugoslavă a devenit în 2013 al 28-lea stat membru al blocului european.

TURCIA

Exerciţiu regional colectiv NATO

Turcia a lansat ieri, la Istanbul, exerciţiul regional colectiv NATO REGEX-14, la care participă 12 ţări, inclusiv R. Moldova, a anunţat şeful Statului Major turc. Exerciţiul, care va dura până vineri, se desfăşoară la Istanbul şi vizează să consolideze cooperarea între participanţi, precizează armata turcă. La exerciţiu, care are loc la Centrul de Conferinţe „Ataturk“, vor lua parte reprezentanţi ai forţelor din Algeria, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Iordania, Kazahstan, Macedonia, Mauritania, Muntenegru, Pakistan, R. Moldova, Serbia şi Ucraina. În total, 143 de reprezentanţi urmează să fie prezenţi la Istanbul, şi anume 84 din partea Turciei, 11 din alte state membre NATO şi 48 din ţări partenere. NATO are 28 de state membre şi 22 de ţări partenere. Alianţa Nord-Atlantică a decis în septembrie, la summitul de la Newport, în Marea Britanie, includerea Georgiei, R. Moldova şi Iordaniei în iniţiativa de consolidare a capacităţilor de apărare.

JAPONIA

Miniștri demisionari

Ministrul japonez al Justiţiei, Midori Matsushima, a demisionat ieri, la câteva ore după colega sa de la Industrie, Yuko Obuchi, considerată o reprezentantă emblematică a Guvernului. De la instalarea la putere, la sfârşitul lui 2012, aceasta este cea mai dură lovitură pentru premierul Shinzo Abe, care a confirmat ieri la prânz, pentru presă, plecarea titularei postului Justiţiei, prezentându-şi scuze pentru această situaţie. Cele două au fost numite în funcţii la începutul lui septembrie, alături de alte trei femei, în cadrul primei remanieri a Guvernului de la instalarea la putere. Matsushima este suspectată că a încălcat codul electoral, distribuind evantaie cu portretul şi numele sale unor alegători din circumscripţia sa. Lui Obuchi i se reproşează nereguli în utilizarea fondurilor publice. Ea ar fi cheltuit, în perioada 2007-2012, peste zece milioane de yeni (aproape 74.000 de euro) fără nicio legătură cu activităţile politice, cumpărând produse cosmetice din magazine renumite. De asemenea, le-ar fi oferit anumitor susţinători bilete la teatru în valoare totală de 26 de milioane de yeni. Shinzo Abe miza mult pe această tânără, mamă a doi copii, prima femeie care a preluat conducerea faimosului Meti. Mai întâi, el voia să o transforme într-un simbol al politicii sale adresate femeilor, pe care vrea să le atragă pe piaţa muncii, pentru a alimenta economia naţională, care întârzie să se relanseze, într-un arhipelag cu o populaţie care îmbătrâneşte tot mai mult şi se confruntă cu o lipsă a forţei de muncă. După aceea, Shinzo Abe spera ca această tânără în vârstă de 40 de ani să fi putut să-i convingă pe riveranii anumitor centrale nucleare de necesitatea repornirii reactoarelor, oprite toate de la catastrofa de la Fukushima, din martie 2011.

UNGARIA

Cerere de... transparență

Guvernul ungar cere SUA deschidere și transparenţă, a anunţat ministrul de Externe, Peter Szijjarto, după ce Guvernul SUA a impus unor oficiali unguri, cărora nu le-a precizat numele, interdicţia de a intra pe teritoriul american, acuzându-i de corupţie. Szijjarto a declarat sâmbătă că susţine o propunere a liderului grupului parlamentar al Fidesz, Antal Rogan, potrivit căreia comisii parlamentare relevante să discute această problemă într-o sesiune cu uşile deschise. Însărcinatul cu afaceri de la ambasada SUA, Andre Goodfriend, a declarat că până la zece cetăţeni unguri sunt vizaţi de interdicţie, dar a refuzat să le precizeze numele și nici nu a contactat membri ai Cabinetului Orban pentru a le comunica acest fapt. Şeful diplomaţiei ungare a catalogat impunerea acestei interdicţii drept un ”caz foarte serios”, adăugând că ”nu este loc pentru acuzaţii, presupuneri ori formulări în ceaţă”. Ministrul ungur a anunţat că are o întâlnire programată azi, la Washington, cu asistenta secretarului de stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice, Victoria Nuland, la sediul Departamentului de Stat, şi şi-a exprimat speranţa că acest subiect va fi discutat în cadrul întâlnirii. Pe de altă parte, două partide de opoziţie i-au cerut duminică premierului Viktor Orban să demareze o investigaţie cu privire la numele persoanelor vizate de interdicţia de intra pe teritoriul american şi să prezinte aceste informaţii în Parlament.

CHINA

Acuzații la Hong Kong

Şeful Executivului din Hong Kong a acuzat forţe străine de implicare în manifestaţiile pro-democraţie care paralizează de mai bine de trei săptămâni o parte din fosta colonie britanică. Premierul Leung Chung-ying a refuzat însă să identifice aceste forţe externe. Presa oficială de la Beijing a acuzat în mai multe rânduri ”forţe antichineze”, printre care SUA, că acordă susţinere protestatarilor. De altfel, Beijingul a avertizat în legătură cu orice amestec străin în evenimentele din Hong Kong. Premierul Leung, considerat de mişcarea pro-democraţie drept o marionetă a Beijingului, a declarat că manifestaţiile au scăpat de sub orice control. El a făcut apel la o soluţionare paşnică şi raţională a problemei. Declaraţiile premierului din Kong Kong intervin în condiţiile în care noi ciocniri violente au avut loc duminică între manifestanţi şi poliţişti, soldate cu 20 de răniţi. Guvernul a anunţat pentru azi o întâlnire cu liderii studenţilor, aflaţi în centrul manifestaţiilor. Analiştii nu se aşteaptă însă la concesii din partea Beijingului, care se teme de o extindere a manifestaţiilor pro-democraţie. Manifestanţii din Hong Kong cer demisia premierului Leung Chun-ying şi introducerea unui veritabil sufragiu universal în teritoriul autonom, care se confruntă cu cea mai gravă criză politică din istoria sa după ce a fost retrocedat Chinei, în 1997. China a acceptat principiul sufragiului universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului în 2017, însă doreşte să-şi păstreze controlul asupra candidaturilor.

ISRAEL

Omenie

Una dintre fiicele lui Ismail Haniyeh, liderul executiv al mişcării islamiste Hamas, a fost tratată în urmă cu o săptămână într-un spital din Tel Aviv, din cauza unor complicaţii generate de o procedură de rutină, afirmă surse citate de site-ul israelian Ynetnews, fără să dezvăluie de ce afecţiune suferea aceasta. Un oficial militar israelian a confirmat informaţia. Ismail Haniyeh, care are 13 copii, este liderul din Fâşia Gaza al mişcării islamiste Hamas, fiind adjunctul lui Khaled Meshaal, liderul Hamas, aflat în exil. Sursele citate au refuzat să dezvăluie numele fiicei lui Haniyeh care a fost tratată în Israel, explicând că trebuie să îi respecte dreptul la viaţă privată. Israelul şi mişcarea Hamas sunt inamici declaraţi, ultima confruntare militară încheindu-se în august. Și una dintre nepoatele lui Ismail Haniyeh a fost spitalizată în Israel, în noiembrie 2013.