JAPONIA

Militari americani luaţi de valuri

Taifunul Phanfone a atins, ieri dimineaţă, centrul Japoniei şi se îndrepta direct către Tokyo, după ce a traversat sudul arhipelagului, unde patru persoane sunt moarte sau date dispărute, inclusiv trei militari americani. Acest al 18-lea taifun din sezon a ajuns către ora locală 8.00 (2.00, ora României) în apropiere de oraşul Hamamatsu, la 200 de kilometri sud-vest de capitală. Trei ore mai târziu, taifunul se apropia, cu o viteză de 65 de kilometri pe oră, de Yokohama, la periferia capitalei Tokyo, unde ploua neîntrerupt de duminică. Însoţit de rafale de vânt de până la 180 de kilometri pe oră, taifunul a blocat la sol peste 600 de avioane, la o zi după anularea a 216 zboruri. Agenţia pentru Meteorologie a emis alerte speciale din cauza riscurilor de producere a unor alunecări de teren, inundaţii, valuri enorme şi ploi torenţiale. Traficul feroviar era perturbat, iar multe şcoli au fost închise. Ca măsură de precauţie, autorităţile au recomandat evacuarea a sute de mii de locuitori, în pofida faptului că puţine persoane dau curs acestor sfaturi. Primele decese au fost anunţate ieri dimineaţă, între care şi trei militari americani, luaţi de o mare dezlănţuită de pe insula Okinawa, în sud. Aceștia făceau fotografii cu valurile uriaşe, a declarat un purtător de cuvânt al Poliţiei. Cadavrul unuia dintre ei a fost găsit, ceilalţi doi fiind daţi dispăruţi în continuare. Nu se știe dacă se aflau în misiune pe insula care găzduieşte cea mai mare parte a celor 47.000 de militari americani staţionaţi în Japonia. Nu existau informaţii nici despre un tânăr de 21 de ani care făcea surf în largul Fujisawa, la sud-vest de Tokyo. Cel puţin zece persoane au fost rănite în întreaga ţară. Taifunul urmează să se îndrepte către Fukushima, unde operatorul centralei nucleare avariate se află în alertă.

IRAN

Jurnalistă eliberată

Teheranul a eliberat o jurnalistă iraniană care era deţinută din iulie împreună cu soţul ei, şeful Biroului ”The Washington Post” (WP) în Iran, a anunţat cotidianul american, ieri. Jason Rezaian, corespondentul WP la Teheran din 2012, care are dublă cetăţenie, americană şi iraniană, şi soţia sa iraniană, Yeganeh Salehi, de asemenea jurnalistă, au fost arestaţi pe 22 iulie, într-un caz legat de securitatea Republicii Islamice. Salehi a fost eliberată sub cauţiune, la mijlocul săptămânii trecute, a anunţat WP, citându-l pe cumnatul jurnalistei. Ea a putut să-l viziteze la închisoare pe soţul ei, în weekend, şi a confirmat că sunt amândoi sănătoşi, în pofida celor două luni petrecute după gratii. Jurnalista, care a refuzat, la fel ca şi familia sa, să vorbească despre detenţie, şi-a pierdut acreditarea în Iran. Iranul nu recunoaşte dubla cetăţenie şi a respins solicitările Departamentului de Stat cu privire la Jason Rezaian şi la cele două persoane care au fost arestate împreună cu el, potrivit „The Washington Post“. SUA şi Iranul nu întreţin relaţii diplomatice şi se înfruntă pe tema programului nuclear iranian.

MEXIC

Criminali în serie

Doi membri ai unei presupuse grupări criminale au recunoscut că au ucis 17 dintre cei 43 de elevi dispăruţi în urmă cu zece zile în oraşul mexican Iguala. Procurorul statului Guerrero, Inaky Blanco, a anunţat, de asemenea, că au fost găsite 28 de corpuri în apropiere de oraşul Iguala, însă vor fi necesare cel puţin două săptămâni pentru a stabili cu certitudine că sunt cadavrele elevilor dispăruţi. Cei 43 de tineri dispăruţi sunt elevi la o şcoală din apropiere de Chilpancingo, capitala statului Guerrero. Ei veniseră la 26 septembrie, alături de zeci de alţi elevi de la aceeaşi şcoală, la Iguala, pentru a strânge fonduri şi a manifesta. Ei ocupaseră trei autobuze ale sistemului public de transport pentru a se întoarce acasă. Poliţişti municipali şi bărbaţi înarmaţi neidentificaţi au deschis focul asupra acestor autobuze, provocând moartea a trei persoane, iar alte atacuri armate s-au soldat cu alţi trei morţi în aceeaşi seară. Ulterior, 43 de elevi au fost daţi dispăruţi. După aceste atacuri, 22 de poliţişti locali au fost arestaţi. Aceşti agenţi, care ar avea legături cu crima organizată locală, ar fi luat, de asemenea, zeci de elevi cu maşinile lor şi i-ar fi dus într-un loc necunoscut. Procurorul a mai anunţat că doi presupuşi membri ai grupării Guerreros Unidos au recunoscut că au participat direct la uciderea tinerilor. Primarul din Iguala, Jose Luis Albarca, şi directorul serviciului de securitate publică au fugit, fiind căutaţi de justiţie. Experţi argentinieni şi mexicani vor conduce ancheta pentru identificarea cadavrelor, însă autorităţile au explicat că procesul ar putea dura între 15 zile şi două luni. În acest context, sute de colegi ai dispăruţilor au blocat şoseaua dintre Chilpancingo şi Acapulco, în semn de protest faţă de lipsa de acţiune a autorităţilor. Dacă se va confirma că aceste cadavre sunt ale elevilor dispăruţi, acesta va fi unul dintre cele mai grave masacre comise în Mexic de la începutul ofensivei lansate, în 2006, împotriva traficanţilor de droguri, care s-a soldat cu peste 80.000 de morţi.

MAREA BRITANIE

Cerere de azil

Un apropiat al opozantului rus Aleksei Navalnîi a anunţat ieri că a cerut azil în Marea Britanie, de teama persecuţiilor politice din Rusia. Vladimir Aşurkov a lucrat pentru consorţiul rus Alfa Group, înainte de a se alătura Fondului de luptă împotriva corupţiei al lui Aleksei Navalnîi. El l-a ajutat pe opozantul rus să strângă fonduri pentru campania pentru funcţia de primar al Moscovei din 2013. Aşurkov se află în Marea Britanie, unde soţia sa va da naştere copilului lor. În iunie, mai mulţi apropiaţi ai opozantului Aleksei Navalnîi, între care şi Aşurkov, au fost inculpaţi pentru fraudă şi acuzaţi de deturnarea unor fonduri destinate campaniei pentru alegerile municipale din Moscova. În acel moment, Aşurkov se afla în străinătate, iar Comisia de Anchetă rusă a anunţat că doreşte să emită un mandat de arestare pe numele său.

AUSTRALIA

Căutări reluate

La aproape şapte luni după inexplicabila dispariţie a zborului MH370 al companiei Malaysia Airlines, căutările submarine au fost reluate ieri în Oceanul Indian, unde s-ar fi prăbuşit avionul, au anunţat autorităţile australiene. După o primă fază de căutări fără succes la suprafaţă şi în adâncime, o navă specializată, închiriată de Malaezia, a început să sondeze fundul oceanului, pentru a încerca să localizeze epava avionului Boeing 777-200, dispărut la 8 martie, la puţin timp după decolarea de la Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing, având la bord 239 de persoane. Orice contact cu cabina piloţilor a încetat la aproape o oră de zbor şi nicio urmă fizică a avionului nu a fost găsită în cele aproape şapte luni de la dispariţia avionului. Sistemele de comunicaţie s-au conectat însă în mai multe rânduri la sateliţi, ceea ce a permis reconstituirea presupusului traseu al avionului până la momentul probabilei prăbuşiri în mare, în sudul Oceanului Indian, în largul coastelor de vest ale Australiei. Mai multe ipoteze au fost luate în discuţie în acest caz, de la un moment de nebunie al pilotului sau copilotului la deturnare sau un grav accident mecanic. Explicaţia cea mai credibilă, potrivit experţilor care participă la anchetă, este că o scădere bruscă a nivelului oxigenului la bordul avionului a adus echipajul şi pasagerii în stare de inconştienţă. Avionul ar fi continuat să zboare pe pilot automat, până la prăbuşirea în mare, după ce a rămas fără carburant. La 17 iulie, un alt avion Boeing al Malaysia Airlines, care făcea legătura între Amsterdam şi Kuala Lumpur, a explodat în zbor, cel mai probabil după ce a fost doborât de o rachetă, în momentul în care survola o regiune din estul Ucrainei. La bordul avionului se aflau 298 de persoane.