BULGARIA

Explozie la fabrică

Treisprezece bărbaţi şi două femei au murit, miercuri, în explozia accidentală produsă într-o fabrică de explozibil din nord-vestul Bulgariei, la Gorni Lom, a anunţat, ieri, directorul Apărării Civile, Nikolai Nikolov. ”Originea accidentului este probabil o eroare umană. Explozia a fost atât de puternică încât s-a format un crater. Nu am putut vedea nici urmă de om. Vom continua să monitorizăm locul, chiar dacă speranţa de a găsi supravieţuitori este minimă”, a adăugat el. Trei muncitori care se aflau la poarta fabricii în momentul accidentului au fost răniţi. Doi sunt spitalizaţi în continuare, dar viaţa nu le este în pericol. Explozia a fost extrem de puternică. Două clădiri nu mai există. Fragmente cu greutatea de 200 kg au fost proiectate la sute de metri distanță, a declarat Nikolov. Firma privată avea 150 de muncitori care produceau şi distrugeau mine şi explozivi. Ministrul pentru Afaceri Sociale, Iordan Hristoskov, a declarat anterior că 15 persoane, dintre care 12 muncitori şi trei şefi, se aflau în fabrică în momentul accidentului. Postul de televiziune bTV afirma că cel puțin 20 de persoane sunt date dispărute. Guvernul a declarat o zi de doliu naţional pentru astăzi, în contextul în care duminică au loc alegeri legislative. Principalele partide au anunţat că au decis, din respect faţă de victime, să încheie înainte de termen campania electorală, care urma să se fie închisă în mod oficial în această seară.

ITALIA

Menajeră româncă, sechestrată

O menajeră româncă a fost sechestrată patru luni într-un apartament din oraşul italian Milano, unde familia pentru care lucra creştea 26 de câini, femeia fiind găsită legată în locuinţă, anunţă autorităţile italiene, citate de ”Corriere della Sera”. În locuinţă erau şi 26 de câini, iar românca a fost găsită închisă în aceeaşi încăpere cu numeroşi câini, având pe corp urme de muşcături. Vecinii au sesizat autorităţile din cauza mirosului greu de suportat generat de cei 26 de câini, iar menajera româncă a fost văzută la un moment dat pe balconul locuinţei, de unde a strigat după ajutor. Autorităţile italiene au dispus reţinerea proprietarei apartamentului, care este acuzată de sechestrare de persoane. Câinii crescuţi în apartament au fost preluaţi de serviciile veterinare.

AFGANISTAN

Atentat sinucigaș

Trei angajați ai Ministerului afgan al Apărării și-au pierdut viața și alți opt au fost răniți într-un atentat sinucigaș al talibanilor, împotriva unui autobuz care îi transporta, la Kabul, ieri, a doua zi după alte două atentate ucigătoare. Atentatul a avut loc ieri dimineață, foarte devreme, când angajații se duceau la lucru. Talibanii au revendicat rapid atentatul. În ajun, alte două atentate sinucigașe, revendicate de asemenea de talibani, s-au soldat cu șapte morți și 15 răniți. Această serie de atacuri intervine la puțin timp după ce noul președinte Ashraf Ghani a fost învestit luni, înainte de a semna, în ziua următoare, acordul de securitate cu Washington și NATO pentru menținerea trupelor străine și după 2014 în Afganistan. Or, talibanii se opun menținerii trupelor străine și denunță un nou guvern în solda Washingtonului. În prezent, în Afganistan se află 41.000 de soldați ai NATO. Sfârșitul misiunii de luptă a NATO este prevăzut pentru decembrie 2014. După acest termen, soldați germani, italieni și din alte țări ale Alianței Nord-Atlantice se vor alătura unei forțe de 9.800 de soldați americani, totalizând aproximativ 12.500 de persoane.

GERMANIA

80 de nazişti ar putea fi în viaţă

Centrul „Simon Wiesenthal“, care urmăreşte foştii criminali nazişti, a transmis justiţiei germane o listă cu 80 de foşti membri probabil încă în viaţă ai Einsatzgruppen, escadroanele morţii ale Reich-ului lui Adolf Hitler, a anunţat directorul centrului, Efraim Zuroff. Comandourile paramilitare Einsatzgruppen ar fi responsabile de moartea a peste un milion de evrei în teritoriile cucerite din fosta Uniune Sovietică, în Polonia şi Europa de Est. Cei 76 de bărbaţi şi patru femei, ale căror nume au fost comunicate miniştrilor germani ai Justiţiei şi Internelor, sunt cu toţii născuţi între 1920 şi 1924 (prin urmare, aveau cel mult 21 de ani la sfârşitul războiului) şi sunt suspecţii care au cea mai mare şansă să fie în viaţă şi într-o stare de sănătate bună pentru a fi urmăriţi în justiţie. ”Dincolo de membrii Einsatzgruppen, noi considerăm că 2% dintre foştii criminali nazişti sunt în continuare în viaţă şi aproape jumătate pot fi judecaţi”, a declarat Zuroff. Comandourile Einsatzgruppen, formate sub conducerea lui Reinhard Heydrich, unul dintre principalii arhitecţi ai Holocaustului, au jucat un rol preponderent în punerea în aplicare a ”soluţiei finale”. Ele au fost folosite mai întâi pentru a opri comuniştii cehi sau opozanţii germani şi pentru a elimina ”elemente indezirabile” din rândul populaţiei germane. Ulterior, şi-au extins faptele - comise în principal împotriva populaţiei civile - atacând elitele poloneze, apoi evreieşti, comuniştii sovietici şi rromii.

GRECIA

Vot de încredere

Guvernul condus de premierul grec, Antonis Samaras, a cărui coaliţie dreapta-socialişti nu are decât o majoritate precară în Parlament, a anunţat miercuri că se va cere un vot de încredere la deschiderea sesiunii de iarnă, luni. Sesiunea de iarnă a Parlamentului grec începe, luni, cu examinarea proiectului de buget pe 2015, trecut în revistă de marţi, la Atena, de reprezentanţi de rang înalt ai creditorilor Greciei, şi anume UE, BCE şi FMI. Coaliţia conservatorului Antonis Samaras, la putere din iunie 2012, nu dispune decât de 154 de mandate din cele 300 ale Parlamentului, dar, până în prezent, a obţinut întotdeauna majoritatea necesară, inclusiv în cazul unor subiecte politice delicate. Tensiunile dintre partide vor apărea odată cu apropierea scrutinului organizat în vederea stabilirii succesorului preşedintelui republicii, Carolos Papoulias, al cărui mandat se încheie în martie 2015. Dacă pragul de 180 de parlamentari nu este atins pentru alegerea noului preşedinte al ţării, adunarea ar putea fi dizolvată, urmând a fi organizate legislative anticipate. O perspectivă pe care Guvernul lui Antonis Samaras doreşte să o evite, mai multe sondaje oferind un avans partidului de stânga radical Syriza în faţa celorlalte partide. Până în februarie, Guvernul grec speră să poată anunţa revenirea la creştere din al treilea trimestru, după şase ani de recesiune, şi că a scăpat de sub tutela creditorilor săi.