SUA

Tragedie de familie

Un bărbat şi-a ucis fiica şi şase nepoţi cu o armă de foc, după care s-a sinucis, într-o localitate rurală din Florida, a anunţat Poliţia locală, joi. Potrivit Poliţiei, copiii aveau vârste cuprinse între trei luni şi 10 ani. Suspectul, identificat drept Don Charles Spirit, în vârstă de 59 de ani, a sunat el însuşi la serviciile de urgenţă, pentru a anunţa incidentul. Când forţele de ordine au sosit la faţa locului, el s-a sinucis, a anunţat şeriful comitatului Gilchrist, Robert Schultz. ”Eu nu am mai văzut aşa ceva. Acest comitat, această comunitate vor fi doborâte după un astfel de act. Este un comitat mic, noi aparţinem cu toţii aceleiaşi familii”, a declarat el, precizând că o anchetă a fost deschisă şi că nu poate da detalii suplimentare în legătură cu acest caz.

OLANDA

Noi victime identificate

Experții în medicină legală au identificat 14 noi victime ale prăbușirii în Ucraina, la 17 iulie, a unui avion Boeing-777 al companiei Malaysia Airlines, numărul total al victimelor identificate până acum ajungând la 225, a anunțat, vineri, Ministerul Justiției olandez. Dintre cele 14 victime, șapte sunt de cetățenie olandeză și celelalte șapte de altă cetățenie. Rudele victimelor au fost informate, a indicat ministerul citat. Cetățenia victimelor care nu sunt olandeze nu a fost făcută publică, la cererea ambasadelor țărilor ai căror cetățeni sunt persoanele respective. Un avion malaezian ce efectua un zbor Amsterdam - Kuala Lumpur, având 298 de persoane la bord, dintre care peste 190 erau cetățeni olandezi, a fost doborât la 17 iulie, într-o zonă controlată de rebeli pro-ruși, în apropiere de Donețk, cu o rachetă sol-aer a unui sistem avansat, care ar fi fost livrat de Rusia insurgenților pro-ruși. Moscova neagă orice implicare a sa în această tragedie, atribuind întreaga responsabilitate Kievului. Unele victime s-ar putea să nu fie niciodată identificate, întrucât căutarea rămășițelor pământești la locul accidentului a fost întreruptă din cauza luptelor dintre armata ucraineană și insurgenții din estul Ucrainei. Premierul olandez, Mark Rutte, a indicat vineri că deplasările la locul prăbușirii sunt încă prea periculoase. Majoritatea anchetatorilor olandezi care se află în Ucraina vor reveni în Olanda.

GERMANIA

Politică de azil mai dură

Germania, principala destinație europeană a solicitanților de azil, își va înăspri politica de primire a imigranților din Balcani, după ce, vineri, Camera Superioară a Legislativului, Bundesrat, a dat undă verde în acest sens. Germania va facilita respingerea solicitanților de azil proveniți din Serbia, Macedonia și Bosnia-Herțegovina, pe considerentul că aceste trei țări sunt sigure și nu practică persecuții, tortură, violențe arbitrare, tratamente inumane și degradante. Mai multe asociații de apărare a drepturilor omului au denunțat această decizie, explicând că majoritatea solicitanților proveniți din aceste trei țări sunt rromi care sunt supuși la discriminări. Circa 200 de persoane au protestat vineri, în fața Bundesratului, împotriva proiectului de lege, care a primit deja avizul Bundestagului, Camera Inferioară a Legislativului german. Bundesrat, Camera Superioară, reprezintă statele regionale, adică landurile. Cancelarul Angela Merkel a justificat proiectul de lege propus de Guvernul său prin necesitatea de a le veni mai curând în ajutor celor care au într-adevăr de el, în special sirienii care cer azil în Germania pentru că fug de conflictul din țara lor. De patru ani, numărul cererilor de azil este în creștere puternică în Germania, prima economie a Europei și ținta celui mai mare număr de solicitanți de azil din UE, înaintea Franței. Doar în 2013, creșterea a fost de 64%, ajungându-se la 127.023 de cereri sau 29% din totalul celor înregistrate în UE (435.000). În acest an, îndeosebi pe fondul conflictelor din Siria, Irak și Gaza, acest număr este de așteptat să treacă de 200.000.

RUSIA

Tăierea internetului în caz de război

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că autorităţile studiază măsuri de protejare a internetului rusesc de imprevizibilitatea occidentalilor, după ce un cotidian de la Moscova a anunţat planuri referitoare la tăierea internetului în caz de război. ”Din cauza imprevizibilităţii totale a SUA și UE, luăm măsuri pentru a ne garanta securitatea”, a declarat Peskov. Cotidianul rusesc ”Vedomosti” a scris în ediţia de vineri că preşedintele rus, Vladimir Putin, va conduce, luni, o reuniune a Consiliului de Securitate rus, în care va fi abordată problema deconectării spaţiului cibernetic rusesc de la World Wide Web, în caz de război sau în situaţie de criză. Citând mai mulţi furnizori de acces, companii legate de internet şi ONG-uri, ”Vedomosti” afirmă că multe alte reuniuni ale unor oficiali de rang înalt urmează să aibă loc în vederea abordării funcţionării unui segment rusesc de internet în caz de situaţie de urgenţă. Un angajat de la un mare furnizor de acces la internet a explicat pentru ”Vedomosti” că Moscova vrea pur și simplu să se protejeze în cazul unor sancţiuni suplimentare, impuse de Occident, care ar afecta internetul. ”Vedomosti” adaugă că impunerea unui control asupra internetului rusesc nu va fi simplă, deoarece acesta este, spre deosebire de web-ul chinezesc, profund integrat în reţeaua mondială.

UNGARIA

Un apropiat al premierului, numit ministru de Externe

Peter Szijjarto, fost purtător de cuvânt al premierului conservator Viktor Orban, a fost numit în funcţia de ministru de Externe al Ungariei, în locul lui Tibor Navracsics, desemnat pentru postul de comisar european al Educaţiei, anunţă Executivul ungar. Peter Szijjarto, în vârstă de 36 de ani, este considerat un apropiat al lui Viktor Orban, iar până acum a deţinut funcţia de ministru delegat de Externe. Fost ministru al Justiţiei, Tibor Navracsics, în vârstă de 48 de ani, preluase funcţia de ministru de Externe la începutul verii, înainte de a fi desemnat comisar UE pentru Educaţie.

IRAN

Negocieri reluate

Iranul şi cele şase mari puteri, care negociază pe tema programului nuclear al Teheranului, au reluat vineri, la New York, negocierile cu scopul de a face dosarul să avanseze. Această nouă rundă s-a deschis la sediul ONU şi urmează să dureze până la sfârşitul săptămânii viitoare, în paralel cu Adunarea Generală a ONU. În afară de Iran, la negocieri participă membrii Grupului 5+1, şi anume China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA şi Germania. Cele două delegaţii erau conduse de către ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, şi şefa în exerciţiu a diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Teheranul şi Grupul 5+1 şi-au dat termen până la 24 noiembrie să ajungă la un acord care să facă practic imposibil ca Iranul să se doteze cu arma atomică, în schimbul unei anulări a sancţiunilor internaţionale, care afectează grav ţara. Occidentalii şi Israelul suspectează Iranul că încearcă să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea unui program civil, ceea ce Teheranul dezminte.