TURCIA

Pasarelă prăbușită

O pasarelă s-a prăbușit ieri în Istanbul, peste o autostradă aglomerată, cauzând moartea unei persoane și rănirea altor patru, scrie Channel News Asia. Incidentul s-a petrecut când basculanta unei cisterne s-a ridicat și a lovit pasarela. Vehiculul transporta glucoză, un lichid puternic inflamabil, iar pompierii au luat măsuri pentru a preveni scurgerea acestuia. Martorii spuneau că sub pasarelă mai sunt prinşi oameni, iar echipele de intervenţie încercau să ajungă la ei.

FRANȚA

Controale în rândul şomerilor

Ministrul francez al Muncii, Francois Rebsamen, a provocat o polemică, marţi, după ce a cerut consolidarea controalelor în rândul şomerilor, sindicatele şi asociaţiile reproşându-i că ţine acelaşi discurs ca şi dreapta de la Paris. Pe fondul criticilor, ministrul Muncii a precizat ulterior că nu a avut în vedere stigmatizarea şomerilor şi a asigurat că a dorit să sublinieze importanţa respectării legii, în condiţiile în care şomajul a înregistrat o creştere considerabilă în Franţa, cu un record de 3,424 milioane de persoane înregistrate fără loc de muncă (10,3%, potrivit Eurostat) în iulie. Polemica intervine la doar opt zile după remanierea guvernamentală din Franţa, finalizată cu înlocuirea a trei miniştri care au criticat poziţia social-liberală adoptată de premierul Manuel Valls. Ministrul Francois Rebsamen, un apropiat al preşedintelui Francois Hollande, a afirmat marţi dimineaţă că agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă ar trebui să consolideze controalele, pentru a verifica dacă persoanele aflate în şomaj îşi caută într-adevăr un loc de muncă, apreciind că, în caz contrar, sunt necesare sancţiuni. El a estimat numărul locurilor de muncă disponibile la 350.000. Preşedintele Francois Hollande a evitat polemica, însă prim-secretarul Partidului Socialist, Jean-Christophe Cambadelis, şi-a exprimat regretul în legătură cu declaraţiile ministrului Rebsamen, pe care le-a apreciat ca nepotrivite, şi a menţionat că acestea nu corespund mesajului prezidenţial.

JAPONIA

Remaniere guvernamentală

Premierul de dreapta japonez, Shinzo Abe, a remaniat, ieri, echipa guvernamentală, după 20 de luni de la preluarea puterii executive. Taro Aso la Finanţe, Akira Amari la Revitalizare Economică şi Fumio Kishida la Afaceri Externe fac parte dintre cei şase veterani care au rămas în Guvern. Echipa incude şi cinci femei. Secretarul general şi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Yoshihide Suga, îşi păstrează funcţia, la fel ca şi ministrul Transporturilor, Akihiro Ota. Aceasta este prima dată de la revenirea la putere când Abe operează o schimbare în Executiv, cu intenţia de a depăşi criza de popularitate cu care se confruntă. Afişarea unei echipe mai feminine (cinci femei dintre cei 19 membri ai Guvernului) are valoare de exemplu, în timp ce Abe le cere companiilor să le ofere mai multă responsabilitate angajaţilor femei, deşi, cu excepția a două dintre ele, noii miniștri femei au portofolii de plan secund. Cu aceste schimbări, Abe vrea să continue parcursul început în decembrie 2012 şi marcat în special de măsuri economice popularizate sub numele de Abenomics. El a avut în vedere şi consolidarea puterii diplomatice a Japoniei într-un context geostrategic tensionat în Asia şi pe fondul multiplelor crize din Occident şi Orientul Mijlociu.

MAREA BRITANIE

Comandă-record de vehicule blindate

Marea Britanie a semnat un contract în valoare de 3,5 miliarde de lire sterline (4,4 miliarde de euro) pentru vehicule blindate, a anunţat Ministerul britanic al Apărării, ieri, cu o zi înaintea unui summit al NATO în Ţara Galilor. Guvernatorul a precizat că aceasta reprezintă cea mai mare comandă de vehicule blindate dată de minister în ultimele trei decenii. Fabricate de filiala britanică a firmei americane General Dynamics, cele 589 de vehicule sunt dotate cu o tehnologie informatică ce va ameliora supravegherea operaţiunilor pe teren, potrivit ministerului.

IRAN

Nou sistem de rachete

Iranul a dezvăluit, marţi, un nou sistem de rachete sol-aer şi două tipuri de radare care sporesc capacitatea de apărare a ţării. Sistemul de rachete Talash-3 (Effort-3) este capabil să atingă ţinte la altitudine foarte mare, a declarat generalul Farzad Esmaili, comandantul unităţii Khatam-ol Anbia, însărcinată cu apărarea antiaeriană a ţării. Sistemul Talash-1 este destinat pentru altitudine mică şi Talash-2 pentru altitudine medie, a adăugat el, fără să furnizeze detalii tehnice. El a precizat că Iranul nu mai ia în calcul sistemul de rachete sol-aer S-300 pe care ruşii ar fi trebuit să i-l furnizeze înainte de suspendarea livrării din cauza programului nuclear controversat al Teheranului. Generalul Esmaili a mai anunţat că Iranul a testat două sisteme de radare: Arash-2, capabil să detecteze avioane fără pilot în miniatură, pe o distanţă de 50 de kilometri, şi Kayhan, destinat să detecteze rachete şi avioane fără pilot. Un alt sistem prezentat marţi este capabil să supravegheze avioanele civile care survolează spaţiul aerian al ţării. Iranul a dezvoltat, în ultimii ani, un important program balistic şi un altul pentru producerea diferitor tipuri de avioane fără pilot, în special aparate de atac. SUA şi-au exprimat de mai multe ori îngrijorările în legătură cu aceste două programe.

AUSTRALIA

Exporturi interzise

Australia a decis să interzică vânzările de uraniu către Rusia, pentru a protesta faţă de politica Moscovei în Ucraina, anunţând, de asemenea, deschiderea unei ambasade la Kiev şi un eventual ajutor militar către ucraineni. ”Australia nu are nicio intenţie să vândă uraniu unei ţări care încalcă dreptul internaţional într-o manieră atât de flagrantă ca Rusia”, a declarat premierul Tony Abbott. În urmă cu câteva zile, premierul, a cărui ţară este vizată de un embargo rus privind produsele alimentare occidentale, a anunţat consolidarea în curând a sancţiunilor împotriva Moscovei, pentru sprijinul acordat separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Australia nu utilizează energia nucleară, dar este al treilea producător de uraniu după Kazahstan şi Canada. În perioada 2012-2013, statul a exportat 8.291 tone de concentrat de oxid de uraniu, în valoare de peste 800 milioane de dolari australieni (566,6 milioane de euro). Principalii destinatari sunt Japonia, SUA şi UE, însă Australia furnizează uraniu, într-o mai mică măsură, şi Rusiei, Coreei de Sud, Chinei, Canadei şi Taiwanului. Australia a participat la primul set de sancţiuni împotriva Moscovei, dar, contrar americanilor şi europenilor, nu a anunţat noi măsuri după doborârea avionului malaezian în estul Ucrainei, pe teritoriul controlat de separatişti. În urma acestei catastrofe, 298 de persoane au murit, între care 38 de australieni.