SPANIA

Tragedie românească

Trei copii, mama și bunicii acestora, originari din orașul Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin, se întorceau în Spania după ce petrecuseră vacanța acasă, în România, când un accident rutier le-a marcat profund destinele. Bunicul de 57 de ani și doi dintre nepoții acestuia, de 6, respectiv 8 ani, au murit în accident. Soția bărbatului, fiica acestora și încă un minor au supraviețuit, dar sunt în stare gravă, internați într-un spital din Spania. Tatăl copiilor se afla în Spania și își aștepta familia. Când a aflat ce s-a întâmplat, a avut nevoie de îngrijirea medicilor. Familia este stabilită în Spania de mai multă vreme, iar în Oțelu Roșu mai aveau două rude, frați ai bunicului care a murit în accident. Accidentul s-a petrecut luni, în jurul orei 16.30, în regiunea spaniolă Navarra. Cei şase cetățeni români, rezidenţi în Pamplona, se aflau în acelaşi autovehicul. MAE precizează că, în urma demersurilor, au fost obţinute detalii privind situaţia celor trei români internaţi, care se află în prezent în afara oricărui pericol. În ceea ce priveşte cauza producerii accidentului, există indicii că şoferul, în încercarea de a evita un alt autovehicul, a schimbat direcţia de mers, lovind violent un copac, potrivit MAE.

EGIPT

Polițiști uciși

Ieri, 11 poliţişti egipteni au fost ucişi în explozia unei bombe, la trecerea vehiculului la bordul căruia se aflau, în Sinai, unde jihadiştii şi-au multiplicat atentatele după ce armata l-a destituit pe fostul preşedinte islamist. Atentatul, comis în nordul peninsulei, care se învecinează cu Israelul şi Fâşia Gaza, nu a fost revendicat imediat. Însă grupări jihadiste au comis numeroase atacuri vizând forţe de ordine pe întreg teritoriul Egiptului, de peste un an, ca represalii, afirmă ei, faţă de reprimarea sângeroasă a susţinătorilor lui Mohamed Morsi, după ce acesta a fost destituit şi arestat de către armată în iulie 2013. Principala grupare islamistă din Sinai, Ansar Beit al-Maqdess, care susţine că are legături cu al-Qaida, efectuează frecvent tiruri de rachete către Israel. Ea a revendicat, în ultimul an, cele mai sângeroase atentate, inclusiv în centrul Cairo, precum cel care l-a vizat pe ministrul egiptean de Interne, Mohamed Ibrahim, considerat de jihadişti principalul artizan al reprimării susţinătorilor lui Morsi.

SOMALIA

Raid american

Aviaţia americană a bombardat, în sudul Somaliei, ascunzători ale unor oficiali islamişti shebab, între care liderul acestora, Ahmed Abdi Godane, a anunţat, ieri, guvernatorul provinciei vizate. ”Au fost provocate pierderi susţinătorilor al-Qaida, dar nu avem detalii pentru moment”, a explicat guvernatorul provinciei Shabeellaha Hoose, Abdikadir Mohamed Nur. Washingtonul a pus un preţ de şapte milioane de dolari pe capul lui Godane, în vârstă de 37 de ani. Pentagonul a anunţat în noaptea de luni spre marţi că a desfăşurat o operaţiune împotriva shebab în Somalia, fără a oferi detalii, afirmând că este în curs de evaluare a rezultatelor. Din august 2011, shebab au fost alungaţi din Mogadishu, apoi, progresiv, din majoritatea bastioanelor lor din sudul şi centrul Somaliei. Ei deţin însă în continuare zone rurale extinse şi, în faţa armamentului net superior al Amisom, au abandonat lupta convenţională în favoarea unor operaţiuni de gherilă, mai ales la Mogadishu, unde au desfăşurat recent atacuri spectaculoase împotriva Preşedinţiei şi Parlamentului.

FRANȚA

Interdicție

Justiţia franceză a confirmat, luni, interdicţia de acces în centrale nucleare impusă unui inginer de confesiune musulmană, din cauza unor legături pe care le-ar întreţine cu o grupare teroristă jihadistă. Inginerul de 29 de ani, angajat din 2012 al unei societăţi subcontractante a EDF, a contestat în justiţia administrativă o decizie a conducerii centralei nucleare de la Nogent-sur-Seine, la est de Paris, de a-i interzice să lucreze în instalaţie. Decizia a fost luată în baza unui aviz defavorabil al autorităţilor, care denunţă legături pe care le-ar întreţine cu o grupare teroristă jihadistă. Potrivit acestui aviz, bărbatul s-ar afla în contact cu un imam adept al ideologiei salafiste, implicat în recrutarea de tineri care luptă împotriva trupelor americane în Irak.

COREEA DE NORD

Apel disperat

Trei americani deţinuţi în Coreea de Nord au lansat, luni, un apel în care solicită Washingtonului să trimită un emisar pentru a negocia cu autorităţile de la Phenian eliberarea lor. Atent supravegheaţi de reprezentanţi ai Guvernului nord-coreean, Kenneth Bae, Jeffrey Fowle şi Matthew Miller, vizibil tensionaţi, au relatat, într-un interviu pentru CNN, condiţiile de detenţie din Coreea de Nord, un fapt foarte neobişnuit în această ţară comunistă. Cei trei prizonieri au fost intervievaţi într-un hotel din capitala nord-coreeană. ”Continuaţi să vă rugaţi pentru mine”, a spus Kenneth Bae, într-un mesaj adresat familiei şi prietenilor săi. El a precizat că a lucrat opt ore pe zi, şase zile din şapte, într-un lagăr de muncă. De asemenea, a afirmat că este tratat ”cât este omeneşte posibil”. Dar, a subliniat el, starea sa de sănătate este fragilă, presând, astfel, SUA să acţioneze imediat pentru a-l salva. La Washington, Departamentul de Stat a anunţat că lucrează ”activ” pentru eliberarea celor trei bărbaţi. ”Cerem Guvernului nord-coreean să-i elibereze din raţiuni umanitare, pentru ca ei să poată să se întoarcă acasă”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki. Bae a fost arestat în noiembrie 2012 şi acuzat că este un activist creştin care încearcă să înlăture de la putere Guvernul nord-coreean. El a fost condamnat la 15 ani de lagăr de muncă. Jeffrey Fowle s-a întors în Coreea de Nord la 29 aprilie şi a fost arestat pe motiv că a lăsat o Biblie într-un hotel. El a sugerat ca foştii preşedinţi Bill Clinton și George Bush să fie trimşi pentru a negocia eliberarea lor, adăugând că o duce destul de bine. Matthew Miller a fost arestat în aprilie, după ce, se pare, şi-a rupt viza şi a cerut azil. Coreea de Nord a anunţat în iulie că Miller şi Fowle ar fi judecaţi pentru acţiuni legate de activităţi ostile contra ţării. Trimisul special american în Coreea de Nord pentru probleme legate de drepturile omului, Robert King, a încercat în două rânduri să meargă în această ţară comunistă pentru a contribui la eliberarea lui Bae, dar Phenianul i-a anulat, în ultimul moment, tentativele de deplasare.

KAZAHSTAN

Container cu cesiu radioactiv, pierdut

Un container plin cu cesiu 137, substanţă radioactivă, este de negăsit după ce a căzut dintr-o maşină în vestul Kazahstanului, a anunţat, ieri, Poliţia locală. Substanţa este folosită în scopuri militare şi medicale, iar persoanele expuse pot suferi răni grave sau riscă să-şi piardă viaţa. Armata, serviciile de intervenţie şi cele de securitate verifică zona pentru a recupera containerul, care cântăreşte între 50 şi 60 de kilograme, avertizându-i pe locuitori să nu-l deschidă, în cazul în care îl vor găsi. Autorităţile din Kazahstan, care au moştenit ogive nucleare sovietice după destrămarea URSS, nu au oferit detalii în legătură cu provenienţa şi destinaţia containerului.

FRANȚA

Arme pentru Liban

Un contract franco-saudit de livrare de arme către Liban în valoare de trei miliarde de dolari este pe cale de a fi finalizat, a anunţat, luni, Preşedinţia franceză, după o întrevedere între preşedintele François Hollande şi prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Salman bin Abdulaziz. ”Libanul, o ţară vulnerabilă, are nevoie de securitate, în contextul în care găzduieşte mii de refugiaţi”, a declarat Hollande. Salman bin Abdulaziz, în vârstă de 78 de ani, a sosit luni la Paris, pentru o vizită de trei zile. Vineri, preşedintele francez l-a primit deja pe prinţul saudit Al-Waleed bin Talal, nepotul regelui Abdullah, venit să evoce dezvoltarea unor investiţii între Franţa şi Arabia Saudită. Slab echipată, armata libaneză reclamă ajutor din partea comunităţii internaţionale pentru a preveni extinderea războiului din Siria.

JAPONIA

Plângere împotriva Tepco

Patru angajaţi ai centralei avariate Fukushima au anunţat că vor să depună plângere, astăzi, împotriva companiei care administrează instalaţia, Tokyo Electric Power (Tepco). Angajaţii, implicaţi în amplasarea unor conducte şi alte misiuni în jurul rezervoarelor de apă contaminate sau în strângerea deşeurilor în apropiere de reactorul 3, apreciază că retribuţia lor nu reflectă pericolele la care sunt expuşi. Ei cer în total 65 de milioane de yeni (475.000 de euro) şi vor să depună un recurs în justiţie la un tribunal din regiunea Fukushima. Doi dintre cei patru angajaţi (doi în vârstă de 50 de ani, unul de 60 şi altul de 30 de ani) lucrează în continuare la centrală, potrivit avocatului lor, Tsuguo Hirota. Toţi locuiesc în Iwaki, la limita zonei evacuate. ”Cu misiuni precum înlocuirea conductelor care servesc la transportarea apei radioactive în cisterne, într-o lună, doza primită este de peste patru milisierverți (mSV) şi ne este teamă că ne vom îmbolnăvi”, a declarat unul dintre bărbați. Lucrătorii de la centrala nucleară Fukushima ar trebui să nu depăşească o expunere de 50 mSV într-un an şi 100 mSV în cinci ani, respectiv o medie de 20 mSV pe an. Cu o doză de patru mSV într-o lună, timpul teoretic de muncă este limitat la cinci luni pe an. Tepco le-a cerut anul trecut subcontractanţilor să crească la 10.000 yeni (73 de euro) salariul zilnic al angajaţilor lor care se confruntă cu riscuri la Fukushima, dar, potrivit lucrătorilor, salariul a rămas neschimbat. Între 3.000 şi 6.000 de persoane lucrează în fiecare zi la locul accidentului provocat de tsunami-ul din 11 martie 2011 în nord-estul arhipelagului. Condiţiile de muncă dificile îngreunează recrutarea de personal, cu atât mai mult cu cât sectorul construcţiilor are nevoie de o importantă mână de lucru.