SUEDIA

Inundaţii de proporţii

O ploaie torenţială a blocat traficul pe mai multe şosele din Suedia şi Danemarca. Într-o singură zi a plouat cât pentru două săptămâni, iar sistemul de canalizare nu a mai făcut faţă. În oraşul suedez Malmo, un autobuz a rămas blocat într-un tunel, iar călătorii au fost scoşi pe geamuri. Două autostrăzi au fost acoperite de ape şi închise traficului, în timp ce oamenii au fost nevoiţi să-şi abandoneze maşinile în mijlocul apelor. Pompierii au reuşit să-l salveze în ultimul moment pe un şofer a cărui maşină a fost acoperită în întregime. Apa a pătruns şi în sute de locuinţe, care au rămas fără curent electric.

FRANȚA

Clădire prăbușită - șapte morți

Şapte persoane au murit în total în urma prăbuşirii unei clădiri duminică, la Rosny-sous-Bois, în apropiere de Paris, în urma unei aparente explozii de gaz, potrivit unui nou bilanţ. Cadavrul unei a şaptea victime a fost localizat ieri dimineaţă de pompieri. Este vorba despre o femeie octogenară care locuia la primul etaj al imobilului, a precizat prefectul Philippe Galli. Echipele de salvare caută şi ultimul dispărut, un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani care locuia la parterul clădirii. 11 persoane au fost rănite, dintre care patru grav, în explozia de duminică dimineaţă. Printre cei şapte morţi se numără o femeie în vârstă de 40 de ani şi cei doi copii ai ei, de 14, respectiv 18 ani, dar şi un copil în vârstă de aproximativ 10 ani, o femeie de 46 de ani şi un alt adult. Căutările printre ruinele clădirii au continuat ieri dimineaţă. Şansele de a găsi supravieţuitori sunt însă foarte, foarte mici, a declarat prefectul. Zeci de membri ai echipelor de salvare au lucrat toată noaptea la lumina reflectoarelor. Explozia, care s-a produs în cursul nopţii în acest cartier rezidenţial din estul Parisului, duminică, în jurul orei 7.00, a spulberat clădirea cu patru etaje. Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit duminică despre o explozie provocată cel mai probabil de o scurgere de gaze. Ieri, prefectul a afirmat că laboratoarele continuă să strângă indicii, dar a avansat din nou ipoteza unei explozii provocate de gaze. Compania care se ocupă de reţeaua de distribuţie a gazelor, GRDF, a declarat că nu a fost semnalată nicio scurgere de gaze anterior în zona respectivă.

MAREA BRITANIE

Măsuri anti-jihad

Premierul britanic, David Cameron, a anunţat ieri, în Parlament, consolidarea unor măsuri menite să facă faţă ameninţării jihadiste în Marea Britanie, al căror nivel a fost ridicat în ultimele zile. În particular, serviciile de poliţie vor primi provizoriu puterea de a confisca paşapoarte ale unor suspecţi la frontieră, a anunţat David Cameron, care a subliniat din nou că aproximativ 500 de britanici sunt suspectaţi că s-au alăturat combatanţilor islamici în Irak şi Siria.

FYROM

Migranți arestați

Poliția macedoneană a anunțat, ieri, arestarea a 100 de imigranți sirieni și irakieni, inclusiv femei și copii, ascunși într-un tren care transporta cărbune, provenind din Grecia. Imigranții, în principal cetățeni sirieni și irakieni, au ajuns în Grecia din Turcia, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Ivo Kotevski. Imigranții au fost arestați în noaptea de duminică spre luni, în gara din orașul Veles din centrul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM). Imigranții au plătit 3.200 de euro pentru a ajunge în Turcia și alte sume, cuprinse între 600 și 800 de euro, pentru a fi transportați din Grecia în Serbia, trecând prin FYROM. Poliția se află în căutarea călăuzelor. Statele din Balcani și în special FYROM reprezintă o zonă de tranzit pentru diferite rețele de traficanți care transportă spre țările din UE droguri și imigranți clandestini. Peste 200 de imigranți clandestini, majoritatea sirieni, pakistanezi, afgani și somalezi, au fost interceptați în FYROM din ianuarie încoace.

RUSIA

Ucigaș de copii, fără remușcări

Nurpaşi Kulaev, singurul supravieţuitor al grupului care a atacat o şcoală din oraşul Beslan, în urmă cu zece ani, provocând moartea a 186 de copii, a declarat că el doar s-a supus ordinelor şi nu are remuşcări în privinţa a ceea ce a făcut, relatează Russia Today. ”Nu mă simt vinovat pentru că au murit femei şi copii. Dar pot spune că nici eu, nici altcineva nu i-ar fi putut salva. Pentru că decizia a fost luată de alte persoane”, a adăugat el. Kulaev a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a făcut parte din gruparea responsabilă de luarea de ostatici din septembrie 2004 de la Beslan, o tragedie soldată în total cu 334 de morţi. Luarea de ostatici a avut loc în prima zi de şcoală, ce s-a transformat în coşmar pentru 1.128 de copii din Beslan, profesori şi părinţi. Timp de trei zile, ostaticii au fost ţinuţi sub ameninţarea armelor şi fără apă, hrană sau îngrijire medicală. Kulaev a declarat că nu a ştiut că teroriștii vor ocupa şcoala până în momentul în care grupul a ajuns acolo. Faptul că a aflat că ţintele vor fi copii nu a schimbat prea multe pentru el. ”Ei erau la conducere. Eu am făcut ce a trebuit să fac, asta este tot. De ce să fi obiectat? M-ar fi ucis pe mine primul”. Părinţii copiilor ucişi la Beslan i-au pus o mulţime de întrebări lui Kulaev, dar acesta a ales să răspundă uneia singure. ”M-a întrebat dacă vreau ca şi copiii mei să fie ca mine”, a spus el, referindu-se la întrebarea unei mame al cărei copil a murit în luarea de ostatici de la Beslan. ”Chiar mi-ar plăcea să fie ca mine, cu siguranţă. Dar nu vreau să împărtăşească soarta mea”, a explicat el.

JAPONIA

Ziua prevenţiei dezastrelor

În total, 2,35 milioane de persoane au participat ieri, în Japonia, la un vast exerciţiu de prevenţie a dezastrelor, în cadrul Zilei consacrate catastrofelor naturale, în memoria marelui cutremur de la Kanto, de la 1 septembrie 1923. Acest antrenament anual, la scară naţională, serveşte la pregătirea cetăţenilor, dar şi a serviciilor de salvare, administraţiilor, întreprinderilor şi altor comunităţi, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de evacuare şi operaţiunilor de salvare în lupta împotriva incendiilor, surpărilor şi altor consecinţe ale unui cutremur. Scenariul zilei a avut la bază un cutremur de magnitudinea 7,3 la Tokyo, dimineaţa, la prima oră. Data de 1 septembrie este consacrată de mai mulţi ani drept Ziua prevenţiei catastrofelor, în memoria victimelor cutremurului de la Kanto, în care au murit peste 100.000 de persoane, în urmă cu 91 de ani. Guvernul şi-a consolidat răspunsul în caz de catastrofă, de la cutremurul devastator din martie 2011, cu magnitudinea 9, în largul Japoniei, care a provocat un tsunami uriaş, aflat la originea distrugerii a patru dintre cele şase reactoare ale centralei nucleare Fukushima Daiichi. Peste 18.000 de persoane au fost măturate de valul uriaş care s-a abătut asupra coastei la Pacific a insulei centrale a Japoniei. Alunecări de teren recente, în care şi-au pierdut viaţa 70 de persoane, în oraşul Hiroshima, au subliniat, de asemenea, necesitatea pregătirii în cazul unei varietăţi de catastrofe şi nu doar în caz de cutremur. Ministerul Industriei a lansat, săptămâna trecută, o campanie de sensibilizare a publicului, îndemnând oamenii să se pregătească individual, să-şi asigure provizii de produse de primă necesitate (apă, hrană, hârtie igienică), având în vedere că un cutremur poate avea loc oricând şi oriunde pe arhipelag. Situată la joncţiunea a patru plăci tectonice, Japonia înregistrează anual peste 20% dintre cutremurele cele mai violente de pe planetă, urmate uneori de tsunami. De asemenea, ţara este măturată de numeroase taifunuri, iar uneori de tornade şi înregistrează alunecări de teren şi erupţii vulcanice, obligând la evacuarea unei părţi a populaţiei.

CIPRU

Vizită oficială din Turcia

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a aflat ieri într-o vizită oficială în nordul Ciprului, prima în calitate de șef de stat, unde a cerut autorităților de la Nicosia să-și respecte promisiunile pentru o soluționare rapidă a dosarului cipriot. ”Este imposibil pentru noi să uităm Ciprul. Asemenea Turciei, Grecia, în calitate de stat garant, trebuie să-și îndeplinească obligațiile. Dacă toată lumea își îndeplinește obligațiile, dosarul cipriot poate fi soluționat în cel mai scurt timp”, a adăugat el, într-un discurs. Ciprul este divizat între partea de sud (greacă) și cea de nord (turcă), după ce armata turcă a invadat, în iulie 1974, partea de nord a insulei, în urma unei lovituri de stat a naționaliștilor ciprioți greci care doreau alipirea Ciprului la Grecia. După o primă tentativă de reunificare, ce a eșuat în 2004, negocierile de pace, sub medierea ONU, au fost întrerupte în 2012. Recenta descoperire a unor importante rezerve de gaze în largul insulei a impulsionat discuțiile, care au fost reluate în februarie, cu sprijinul SUA. În cursul vizitei sale, Erdogan a discutat cu preşedintele Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), Dervis Eroglu, a cărui autoritate nu este recunoscută decât de Ankara.