BELGIA

Româncă moartă într-un accident

O româncă în vârstă de 45 de ani a murit, sâmbătă dimineaţă, într-un accident care a avut loc pe centura rutieră exterioară a Bruxelles-ului, în dreptul localităţii Strombeek-Bever, în regiunea flamandă Brabant. Un camion înmatriculat în Marea Britanie a lovit un automobil cu numere de înmatriculare britanice. O pasageră de naţionalitate română, în vârstă de 45 de ani, aflată la bordul maşinii, a decedat la locul accidentului, a anunţat Poliţia federală. Trei persoane se aflau la bordul maşinii implicate în accident. Victima se afla pe bancheta din spate şi a decedat pe loc. Şoferul automobilului şi celălalt pasager au fost răniţi uşor. Şoferii camionului şi automobilului au fost supuşi câte unui alcooltest, dar rezultatele au fost negative. Parchetul de la Hal-Vilvorde a desemnat un expert, iar automobilul a fost confiscat în cadrul unei anchete.

CHINA

Extremişti ucişi

13 extremişti au fost ucişi de poliţişti după ce au declanşat o explozie la un imobil aparţinând forţelor de securitate în Xinjiang, o provincie musulmană din nord-vestul Chinei, a anunţat, sâmbătă, Guvernul regional. ”Criminalii au intrat cu maşina într-o clădire a forţelor de ordine, la Kargilik, în prefectura Kasghar din Xinjiang, şi au declanşat o explozie. Poliţia a răspuns cu fermitate şi a împuşcat 13 suspecți”, se precizează pe site. Trei poliţişti au fost răniţi. Niciun alt detaliu nu a fost furnizat pentru moment şi nu se ştie dacă atacatorii au folosit unul sau mai multe dispozitive explozive. Xinjiang este o regiune afectată de tulburări, în care uigurii, musulmani turcofoni, reprezintă etnia majoritară. Agenţia China Nouă a scris luni că au fost executate 13 persoane, condamnate pentru terorism şi alte fapte cu violenţă comise în Xinjiang. Un atentat comis luna trecută într-o piaţă din Urumqi, capitala regiunii, s-a soldat cu 43 de morţi, inclusiv cei patru presupuşi autori, şi aproximativ 100 de răniţi. În martie, un atac cu armă albă în gara Kunming s-a soldat cu 29 de morţi şi 140 de răniţi. Beijingul a reacţionat ferm, arestând în Xinjiang numeroase persoane suspectate de terorism şi organizând ulterior procese sumare şi execuţii publice.

IRAK

Atac aerian

Un atac aerian a provocat moartea a cel puţin şapte persoane, ieri, la Tikrit, un oraş aflat sub controlul unor insurgenţi sunniţi, în nordul Irakului, o regiune în care forţele de securitate încearcă să respingă o ofensivă fulgerătoare lansată în urmă cu aproape două săptămâni. Televiziunea irakiană de stat a afirmat că în atac, care a vizat un grup de insurgenţi, au fost ucişi 40 dintre aceştia, însă martori au declarat pentru AFP că şapte persoane au fost ucise în acest atac asupra unei benzinării din centrul oraşului. Aceşti martori nu au precizat dacă victimele sunt sau nu combatanţi. În urma ofensivei lansate la 9 iunie şi conduse de jihadişti din cadrul grupării Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL), insurgenţi sunniţi controlează oraşul, capitala provinciei Salaheddine, dar şi Mosul, cel de-al doilea cel mai important oraş irakian, şi sectoare din patru provincii din nordul şi centrul ţării. Ei au obţinut, sâmbătă, un nou succes, preluând controlul asupra postului de frontieră de la Al-Qaim, la 340 de kilometri nord-vest de Bagdad, în provincia Al-Anbar. SIIL şi-a anunţat intenţia de a mărşălui către Bagdad şi oraşele sfinte şiite Kerbala şi Najaf, la sud de capitală. Preşedintele american, Barack Obama, a promis să trimită până la 300 de militari pentru a ajuta autoritățile locale, dar a exclus, pentru moment, efectuarea unor atacuri aeriene cerute de către Guvernul irakian. În străinătate, îndemnurile la formarea unui Guvern de uniune naţională în vederea scoaterii ţării din haos se multiplică, iar ONU a catalogat criza ca o ameninţare vitală pentru Irak.

COREEA DE SUD

Schimb de focuri

Un militar sud-coreean în termen, mobilizat la frontiera cu Coreea de Nord, s-a implicat ieri într-un schimb de focuri, în apropierea unei şcoli, cu militari trimişi să-l caute după ce şi-a ucis cinci camarazi şi a fugit din post, cu o zi înainte. Acest sergent, în vârstă de 23 de ani, a ucis, sâmbătă seara, cinci militari din regimentul din care face parte şi a rănit alţi şapte militari în postul de gardă de la Gangwon, în secţiunea de est a frontierei dintre cele duouă Corei, puternic supravegheată. Identificat drept Lim, el a fugit cu o puşcă de asalt de tip K-2 şi muniţie asupra sa. Mii de persoane au fost trimise să-l caute, susţinute de forţe speciale şi elicoptere. Militarul a fost reperat şi încercuit, către ora locală 14.30, ieri, la o distanţă de 10 kilometri sud de zona demilitarizată de la linia de demarcaţie dintre cele două ţări. El a deschis focul asupra unor militari care-l urmăreau, iar aceştia au răspuns. Un militar a fost atins la un braţ. Înfruntarea continua aseară. Potrivit agenţiei Yonhap, părinţii săi au fost aduşi la faţa locului şi l-au implorat să se predea. Un oficial de la Ministerul Apărării a declarat că tânărul militar se afla într-o stare psihologică fragilă, îi era dificil să se adapteze disciplinei militare şi urma să fie eliberat în curând. Numeroşi grăniceri de la frontiera intercoreeană sunt tineri recruţi care-şi efectuează serviciul militar obligatoriu. Războiul din Coreea (1950-1953) s-a terminat cu un armistiţiu şi nu cu un tratat de pace, cele două ţări aflându-se în continuare, în mod teoretic, în război. Zona demilitarizată este considerată ultima frontieră a Războiului Rece dintre Coreea de Nord - o putere nucleară stalinistă, condusă cu o mână de fier de către dinastia Kim - şi Coreea de Sud, capitalistă.

BELARUS

Disident eliberat

Disidentul belarus Ales Beliaţki a fost eliberat în mod surprinzător, sâmbătă, după aproape trei ani de detenţie. ”Voi continua să fac ceea ce am făcut anterior”, a declarat pentru presă Beliaţki, un militant pentru drepturile omului, în vârstă de 51 de ani. ”Am fost eliberat cu un an şi opt luni înainte de termen datorită ajutorului şi sprijinului întregii comunităţi internaţionale. Sunt convins că şi alţi deţinuţi politici vor fi eliberaţi în curând”, a adăugat el. Ales Beliaţki a înfiinţat, în urmă cu 16 ani, centrul Viasna (Primăvara), cu scopul de a ajuta victimele represiunilor politice. Acesta a devenit una dintre principalele mişcări de apărare a libertăţilor publice. Beliațki a fost încarcerat în august 2011 şi condamnat, în noiembrie acelaşi an, la patru ani de închisoare, pentru acuzaţii de evaziune fiscală, din cauza unor conturi bancare deţinute de Viasna în Polonia şi Lituania în care erau depuse fonduri menite apărării deţinuţilor politici, o activitate infracţională, potrivit legii din Belarus. Este pentru prima oară din septembrie 2011 când un deţinut politic este eliberat înainte de termen în Belarus. UE a salutat, sâmbătă, eliberarea lui Beliaţki şi a cerut Guvernului de la Minsk să procedeze la fel cu toţi deţinuţii politici din această fostă republică sovietică.

EGIPT

Vizită-surpriză

Secretarul de stat american, John Kerry, a sosit ieri în Egipt, într-o vizită-surpriză, el fiind oficialul american de cel mai înalt rang care vine în această ţară în urma învestirii în funcţia de preşedinte a lui Abdel Fattah el-Sisi. Kerry s-a întâlnit cu şeful statului egiptean şi a discutat cu el despre temerile Washingtonului referitoare la reprimare şi tacticile Guvernului, care, în opinia SUA, divizează societatea egipteană. Această vizită intervine la o zi după confirmarea a 183 de condamnări la moarte de către un tribunal din centrul Egiptului, inclusiv a liderului suprem al confreriei Fraţii Musulmani, Mohammed Badie. Aceste pedepse au fost pronunţate pe fondul unei reprimări sângeroase şi implacabile a susţinătorilor fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi, destituit de către el-Sisi, şi a confreriei din care acesta provine, declarată organizaţie teroristă şi interzisă. Reprimarea s-a soldat, în aproape un an de zile, cu 1.400 de morţi şi arestarea altor aproximativ 15.000 de persoane. Cu ocazia acestei vizite de câteva ore, oficiali americani au anunţat că Washingtonul a deblocat un ajutor de 572 de milioane de dolari pentru Egipt, în urmă cu aproximativ zece zile. Această tranşă reprezintă o parte a ajutorului substanţial american acordat marelui său aliat arab - 1,5 miliarde de dolari, din care 1,3 miliarde de dolari reprezintă un ajutor militar - blocat în octombrie, administraţia americană condiţionându-l de implementarea unor reforme democratice după destituirea şi arestarea de către armată, în iulie 2013, a lui Morsi. Kerry s-a întâlnit şi cu omologul său egiptean, Sameh Shoukry, fostul ambasador al Egiptului la Washington, după care a plecat către Amman.