AFGANISTAN

Inundaţii catastrofale

Salvatori încercau să ajungă ieri într-o regiune muntoasă din nordul Afganistanului, în care inundaţiile au luat cel puţin 74 de persoane, devastând sate şi culturi. Numărul persoanelor date dispărute este important, iar autorităţile din districtul Guzargah-e-Nur, din provincia Baghlan, se tem că bilanţul va creşte în urma acestor inundaţii provocate de ploi torenţiale. Armata a fost mobilizată să aducă ajutoare sinistraţilor, mulţi refugiindu-se în locuri mai înalte. Însă drumurile blocate de ape complicau trimiterea ajutoarelor. Potrivit şefului districtului, inundaţiile au distrus patru sate, au măturat 2.000 de case şi au ucis mii de animale. La Kabul, preşedintele în exerciţiu, Hamid Karzai, a cerut autorităţilor vizate să facă tot posibilul pentru a ajuta populaţia afectată de catastrofă. Inundaţiile, cărora locuinţele precare nu le rezistă, sunt foarte frecvente în anotimpul ploios, în partea de nord a ţării. Peste 19.500 de familii au fost afectate în Afganistan, în ultimele săptămâni, de inundaţii, care au antrenat distrugerea a aproximativ 8.000 de case şi au ucis 175 de persoane, potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). La începutul lui mai, alunecări de teren provocate de ploi au distrus parţial satul Aab Bareek şi au ucis cel puţin 300 de persoane în provincia Badakhshan, la frontiera cu Tadjikistanul, China şi Pakistanul.

CANADA

Mafioţi evadaţi

Trei deţinuţi, presupuşi membri extrem de periculoşi ai Mafiei, au evadat dintr-o închisoare din provincia canadiană Québec, la bordul unui elicopter, sâmbătă seara, potrivit presei canadiene. Elicopterul a aterizat într-o curte a Centrului de Detenţie, după care a decolat către vest, sâmbătă, la ora locală 19.45, a declarat, ieri, Ann Mathieu, o purtătoare de cuvânt a Securităţii Québecului (SQ - Poliţia). A fost solicitat ajutorul publicului pentru găsirea lui Yves Denis, în vârstă de 35 de ani, Denis Lefebvre, de 53 de ani, şi Serge Pomerleau, de 49 de ani, consideraţi extrem de periculoşi. Presupuşi lideri ai unei reţele de traficanţi afiliate Hell’s Angels, cei trei indivizi urmau să compară în justiţie, în ianuarie 2015, pentru omoruri cu premeditare. Împotriva celor trei fugari sunt formulate capete de acuzare pentru trafic de droguri, complot şi alte infracţiuni, pentru care este în curs un proces, începând de la 8 aprilie. Ei au fost arestaţi în 2010, în cadrul unei operaţiuni antidrog care a permis anihilarea unei reţele de trafic de stupefiante în Abitibi-Témiscamingue, o regiune în vestul provinciei Québec. La Centrul de Detenţie din Québec sunt încarceraţi deţinuţi care ispăşesc pedepse de mai puţin de doi ani. Provincia Québec s-a confruntat cu un precedent în acest sens. În martie 2013, doi deţinuţi au evadat din închisoarea Saint-Jérôme, la nord de Montréal. Ei au fost arestaţi împreună cu complicii, la o distanţă de 85 de kilometri de închisoare, în Laurentides, la vest de Montréal.

ITALIA

Roma Pride

Zeci de mii de homosexuali au participat sâmbătă, pe străzile Romei, la tradiţionalul marş Roma Pride, cerând Guvernului recunoaşterea civilă a uniunilor între persoane de acelaşi sex. Primarul de stânga al Romei, Ignazio Marino, a defilat în fruntea coloanei, repetându-şi promisiunea din campanie de a acţiona în vederea adoptării rapide în Consiliul Municipal a proiectului său care autorizează uniunile civile între persoane de acelaşi sex. A fost a doua oară când un primar al capitalei italiene a participat la manifestaţie. În 1994, Francesco Rutelli, tot un social-democrat, a asistat la prima defilare organizată la Roma. De Crăciun, primarul a decorat Corso, o arteră din centrul Romei, cu ghirlande luminoase în culorile curcubeului, simbol al homosexualităţii, provocând reacţii puternice într-un oraş în care se află statul Vatican. Guvernatorul din Puglia, Nichi Vendola, din cadrul mişcării de stânga SEL (Sinistra Ecologia Liberta), care a participat la Roma Pride împreună cu partenerul său, l-a susţinut pe Marino, îndemnând italienii să îndepărteze ”acest văl de obscurantism şi ipocrizie care i-a împiedicat în ultimii ani să se confrunte cu modernitatea”. În urmă cu câteva luni, un tribunal italian de la Grosseto a validat o căsătorie oficiată la New York între doi bărbaţi, o premieră în Italia, o ţară în care uniunile între persoane de acelaşi sex nu sunt recunoscute oficial. Tribunalul de la Grossetto a dispus ca ofiţerii de stare civilă din oraş să înregistreze căsătoria unui cuplu homosexual oficiată la New York în 2012. Hotărârea a fost catalogată ca istorică de către organizaţiile LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali). Dezbaterea este puternică în Italia, unde Biserica Catolică vrea să stopeze orice măsură care riscă să conducă, la fel ca în Franţa sau Spania, la legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Matteo Renzi, este acuzat de către asociaţii că rămâne foarte prudent în legătură cu acest subiect.

VATICAN

Rugă pentru pace

Papa Francisc şi preşedinţii palestinian, Mahmoud Abbas şi israelian, Shimon Peres, au început ieri spre ora 17.00 GMT, în grădinile de la Vatican, ”invocarea păcii în Orientul Mijlociu”. Cei trei, însoţiţi de Patriarhul ortodox Bartolomeu, au înaintat încet pe peluza triunghiulară din centrul Vaticanului, în acordurile unei teme muzicale de meditaţie, interpretată de o mică orchestră de coarde. Ei s-au aşezat, Papa aflându-se la mijloc şi s-au recules.

AFRICA DE SUD

Preşedintele, spitalizat

Preşedintele sud-african, Jacob Zuma, în vârstă de 72 de ani, a fost spitalizat sâmbătă, pentru efectuarea unor examene, din cauza oboselii. Un purtător de cuvânt al lui Zuma, Mac Maharaj, a declarat că preşedintele a primit recomandarea să se odihnească, dar nu există niciun motiv de îngrijorare. Zuma a fost învestit în funcţia de preşedinte pe 24 mai, pentru un al doilea mandat la conducerea ţării, după ce partidul său - Congresul Naţional African (ANC) - a obţinut o victorie în alegerile de la 7 mai, cu un scor de 62% din voturile exprimate.

MALAEZIA

Bani pentru informaţii

Rude ale pasagerilor zborului MH370 vor să ofere suma de cinci milioane de dolari oricărei persoane care deţine informaţii despre avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, de la a cărui dispariţie s-au împlinit trei luni, ieri. O campanie de colectare de fonduri a fost lansată pe site-ul Indiegogo, au anunţat rude ale celor daţi dispăruţi, într-un comunicat. Avionul a fost dat dispărut la 8 martie, la puţin timp după ce a decolat de la Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing, cu 239 de persoane la bord. Boeingul 777 s-ar fi prăbuşit în sudul Oceanului Indian, în direcţia opusă faţă de traiectorie, însă cele trei luni de căutări nu au permis localizarea epavei şi nici găsirea vreunor fragmente, iar unele familii cred că autorităţile din ţările vizate le ascund adevărul. După săptămâni de căutare aeriană şi submarină fără rezultat în apele agitate din sudul Oceanului Indian, experţi însărcinaţi cu ancheta asupra dispariţiei avionului lucrează la recalcularea traiectoriei probabile a avionului.

KOSOVO

Legislative anticipate

Kosovarii au votat ieri într-un scrutin legislativ anticipat cu valoare de test pentru premierul în exerciţiu, Hashim Thaçi, una dintre mizele principale fiind prezenţa la urne a minorităţii sârbe, considerată crucială în vederea unei apropieri a Priştinei de UE. Thaçi, în vârstă de 46 de ani, care se află la putere în Kosovo de şapte ani şi care şi-a condus ţara către independenţa faţă de Serbia în 2008, candidează pentru al treilea mandat consecutiv de premier. Un fost lider al gherilei separatiste care a ales politica, Thaçi pare să aibă o poziţie fragilizată de o situaţie economică dificilă şi o rată a şomajului care afectează 35% dintre cei 1,8 milioane de locuitori ai ţării, un nivel similar celui înregistrat la sfârşitul lui 2007, atunci când obţinea primul mandat la conducerea Guvernului. Thaçi a ancorat Kosovo pe calea apropierii de UE, acţionând în vederea încheierii, în aprilie 2013, a unui acord acord istoric vizând îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale cu Serbia, sub patronajul Bruxelles-ului. Cu toate acestea, Belgradul refuză în continuare să recunoască independenţa Kosovo, proclamată unilateral de majoritatea albaneză.