SUA

Pledoarie schimbată

Unul dintre cei 17 coinculpaţi alături de prinţesa Irina, fiica ultimului rege al României, în cazul luptelor de cocoşi organizate în estul statului american Oregon, nu va fi prezent la audierea programată în iulie, acesta schimbând felul în care pledează, relatează site-ul Oregonlive.com. Potrivit site-ului, documente judiciare arată că o schimbare a felului în care pledează a fost programată în iunie pentru Apolinar Munoz-Gutierrez, alias Polo. El se află în detenţie şi este vizat de o procedură în domeniul imigraţiei. Procurorul adjunct Steven Peifer a declarat joi că va putea să vorbească despre termenii înţelegerii privind felul în care pledează Munoz-Gutierrez abia după audierea stabilită la 12 iunie. Apolinar Munoz-Gutierrez, în vârstă de 38 de ani, a fost acuzat de organizarea unor lupte ilegale de animale şi conspiraţie în vederea încălcării legislaţiei cu privire la protecţia animalelor. În cazul în care va pleda vinovat, el va fi primul dintre inculpaţii din Oregon care va face acest lucru. Cel puţin trei inculpaţi au pledat vinovat într-un caz în statul Washington, renunţându-se la acuzaţiile formulate împotriva lor în Oregon. Irina Walker şi soţul ei, John Walker, sunt vizaţi de aceleaşi acuzaţii ca Munoz-Gutierrez, plus acuzaţia că operau o afacere ilegală de jocuri de noroc. Potrivit autorităţilor, cuplul a organizat cel puţin zece lupte de cocoşi în perioada aprilie 2012 - aprilie 2013, la ferma lor de lângă Hermiston, câştigând aproximativ 2.000 de dolari pe zi. Spectatorii plăteau accesul şi puteau cumpăra băuturi şi alimente, potrivit actului de acuzare. Irina şi John Walker au pledat nevinovat. Irina Walker, în vârstă de 61 de ani, locuieşte în Oregon de mai multe decenii. Ea este a treia fiică a fostului rege al României Mihai I.

EGIPT

Lider jihadist ucis

Forţele de securitate egiptene i-au ucis pe liderul grupării jihadiste Ansar Beit al-Maqdess, cu baza în Peninsula Sinai, precum şi pe alţi trei jihadişti, au anunţat, vineri, autorităţile. Mai mulţi oficiali de rang înalt au confirmat moartea lui Shadi el-Menei, considerat lider al grupării Ansar Beit al-Maqdess (Susţinătorii Ierusalimului), o grupare inspirată de al-Qaida, care a lansat o serie de atacuri împotriva forţelor de securitate după destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi, în iulie. Ansar Beit al-Maqdess a revendicat, în ianuarie, asasinarea la Cairo a generalului de poliţie Mohamed Said şi a ameninţat că-i va ataca pe mareşalul Abdel Fattah el-Sisi şi pe ministrul egiptean de Interne. În septembrie 2013, ministrul de Interne a scăpat cu viaţă dintr-un atentat revendicat de această grupare, care afirmă că acţionează ca represalii faţă de reprimarea susţinătorilor fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi. Egiptul, SUA şi Marea Britanie au plasat Ansar Beit al-Maqdess pe lista organizaţiilor teroriste.

UNGARIA

Conflict inevitabil

”Conflictele între Ungaria şi Bruxelles sunt inevitabile, pentru că cei care refuză să se angajeze într-o dispută sunt nerozi şi nu sunt potriviţi să reprezinte ţara”, a declarat populistul Viktor Orban, vineri, pentru postul de radio Kossuth. Între problemele din Ungaria care au cauzat conflicte cu Bruxelles-ul se află instituirea pedepsei cu închisoarea pe viaţă fără posibilitatea eliberării condiţionate, a declarat şeful Guvernului. El a apreciat că, pe baza hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg, asupra acestei probleme, nu vede un motiv ca Ungaria să-şi schimbe legislaţia. Pedeapsa cu moartea ar avea, de asemenea, un efect de descurajare, însă UE o interzice, a mai apreciat Orban. Comentând pe tema problemei distilării palincăi într-un regim fără taxe, el a anunţat că se pregăteşte altă soluţie, care va permite distalarea palincăi în Ungaria, în practică, în timp ce decizia Curţii Europene va fi respectată. Însă premierul a adăugat că se aşteaptă ca şi această nouă legislaţie să fie atacată.

SUA

Bombe din ghirlande de Crăciun

Bombele utilizate în comiterea dublului atentat la Boston, în 2013, erau relativ sofisticate, fiind confecţionate cu fire din ghirlande de Crăciun şi detonatoare din piese auto, au dezvăluit procurorii americani. Acest dublu atentat, comis aproape de linia de sosire a celebrului Maraton din Boston, în statul american Massachusetts, s-a soldat, la 15 aprilie 2013, cu trei morţi şi 264 de răniţi. Documentele citate subliniază că primul interogatoriu al lui Jokar Ţarnaev, arestat şi grav rănit, a avut loc la aproximativ 24 de ore după transportarea sa la spital. Adolescentul, care atunci avea 19 ani, a confirmat că putea auzi şi înţelege, în pofida unei traheotomii, şi că nu suferea foarte mult, potrivit procurorilor. De îndată ce agenţii au început să-l interogheze, a recunoscut că a fost implicat, au adăugat ei. De asemenea, Ţarnaev a dezminţit cu fermitate existenţa altor bombe sau implicarea altor persoane în atentat, adaugă procurorii. Fraţii Ţarnaev par să fi utilizat la crearea bombei un praf negru, de la sute de artificii, însă nicio urmă din acest praf nu a putut fi găsită în locuinţa acestora şi nici în maşinile lor. Jokar Ţarnaev, al cărui frate mai mare, Tamerlan, a fost ucis cu câteva ore înainte de arestarea sa, într-o confruntare cu Poliţia, riscă pedeapsa cu moartea.

PAKISTAN

Twitter a blocat site-uri anti-islamiste

Platforma de microblogging Twitter a blocat pentru prima dată, vineri, în Pakistan, conţinuturi web care aduc atingere imaginii profetului islamic Mohamed, la cererea autorităţilor din această ţară. Pakistanul a blocat, pentru scurtă vreme, platforma Twitter în mai 2012, din cauza difuzării unor conţinuturi considerate blasfemii despre un controversat concurs de caricaturi ale profetului Mahomed. Acest stat, care se autodenumeşte ”ţara celor puri”, a cerut, de asemenea, platformei Facebook să retragă ”conţinuturile ce lezează sentimentele musulmanilor”, iar compania americană a respectat această cerere. Câteva luni mai târziu, Pakistanul a interzis site-ul YouTube, după difuzarea filmului anti-Islam ”Inocenţa musulmanilor”. Retragerea unor conţinuturi de pe Twitter la cererea Pakistanului reprezintă o premieră pentru acest site şi a permis blocarea unor link-uri pentru adulţi şi a celor care au legătură cu ediţia anuală a unui concurs de caricaturi ale lui Mahomed. Din 5 până pe 14 mai, Autoritatea pakistaneză pentru Telecomunicaţii (PTA) a cerut de cinci ori platformei Twitter să blocheze accesul la tweet-uri blasfematoare şi la site-urile unor staruri porno precum Belle Knox. Aceste date au fost date publicităţii de Chiling Effects Clearinghouse, un parteneriat între marile universităţi americane şi Twitter, care vizează tocmai publicarea acestor cereri de blocare a unor conţinuturi. În Pakistan, controlarea internetului şi chestiunile care au legătură cu blasfemia reprezintă subiecte care generează reacţii puternice. Legea referitoare la blasfemie, aflată în prezent în centrul unor dezbateri aprinse, în care sunt implicate autorităţile şi posturile de televiziune, prevede inclusiv pedeapsa cu moartea pentru persoanele care îl denigrează pe Mahomed.

NIGERIA

Boko Haram, pe lista organizaţiilor teroriste

Consiliul de Securitate al ONU a plasat, joi, pe lista neagră a organizaţiilor teroriste străine gruparea islamistă nigeriană Boko Haram, din cauza legăturilor acesteia cu al-Qaida. Nigeria a cerut adoptarea acestei măsuri Comitetului de Sancţiuni împotriva al-Qaida, aflat în subordinea Consiliului de Securitate, şi niciun stat membru al comitetului nu s-a opus. Sancţiunile constau în îngheţarea averilor, un embargo asupra armelor şi interdicţii de călătorie. Ambasadorul american la ONU, Samantha Power, a salutat această măsură importantă, care va priva Boko Haram de surse de finanţare considerabile, de armament şi de posibilitatea de a se deplasa. Această decizie relevă unitatea comunităţii internaţionale în lupta contra acestei grupări. În total, 276 de eleve au fost răpite pe 14 aprilie, la Chibok, în statul nigerian Borno, populat de o importantă comunitate creştină. Potrivit Poliţiei, 223 dintre ele sunt în continuare în captivitate, iar 53 au reuşit să fugă. Gruparea Boko Haram militează pentru introducerea legii islamice (sharia) în nordul Nigeriei, fiind acuzată de atacuri soldate cu mii de morţi. Gruparea a început acţiunile insurgente în anul 2009, vizând atât militari, cât şi civili.