MAREA BRITANIE

Român... nemuritor

Un român în vârstă de 33 de ani, fără adăpost, a căzut, ieri dimineaţă, de la peste 20 de metri înălţime, de pe o stâncă pe care dormea într-un sac de dormit, trezindu-i, cu ţipetele sale, din somn pe locuitorii din zona falezei Torquay, în Devon. Românul a supravieţuit în mod miraculos după ce s-a rostogolit în somn şi a căzut în mare, în zona plajei Meadfoot, dar prezenta răni grave la nivelul unui picior, unui umăr şi la cap. O echipă de intervenţie l-a salvat, după o operaţiune care a durat peste o oră şi jumătate. Echipe ale Pazei de Coastă au fost nevoite să-l ridice pe stânca împădurită. Bărbatul era blocat într-un punct spre care nu exista acces. În prezent, românul primeşte îngrijiri la un spital, scrie ”Metro”, care nu-i precizează identitatea.

RUSIA

Cetăţeni moldoveni morţi

Cele şase persoane care şi-au pierdut viaţa în accidentul feroviar produs marţi în Rusia, în apropiere de Moscova, sunt cetăţeni moldoveni, a anunţat ministrul rus al Sănătăţii, Veronica Skvorţova. Un tren de marfă aparţinând unei companii ucrainene, care transporta piese Renault din România către Moscova, a lovit, marţi, un tren de pasageri care se deplasa de la Moscova la Chişinău. Majoritatea răniţilor sunt, de asemenea, cetăţeni moldoveni, potrivit autorităţilor ruse, care menţionează că printre aceştia se află şi cinci cetăţeni ruşi. Ministrul rus al Sănătăţii a mai anunţat că zece dintre persoanele rănite se află în stare gravă. Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat marţi seara că patru cetăţeni moldoveni au murit şi alţi 13 au fost răniţi în accidentul feroviar din Rusia. O parte dintre cetăţenii moldoveni care au suferit răni uşoare în urma accidentului au ajuns, în noaptea de marţi spre miercuri, la Chişinău, potrivit Ministerului Transporturilor din R. Moldova. În trenul de pasageri implicat în accident se aflau aproximativ 400 de persoane. Preşedintele Vladimir Putin a cerut o investigaţie completă în cazul accidentului feroviar.

PAKISTAN

Zeci de insurgenţi ucişi

Cel puţin 60 de insurgenţi au fost ucişi în atacuri aeriene, în zone tribale din nord-vestul Pakistanului, în apropiere de frontiera cu Afganistanul, au anunţat, ieri, oficiali pakistanezi. Armata pakisteneză a precizat că rebelii vizaţi de aceste atacuri au fost implicaţi în violenţe care au avut loc recent, inclusiv provocarea unei explozii într-o tabără de persoane strămutate, la Peshawar, atentate în regiunile Mohmand şi Bajaur şi atacuri asupra unor convoaie ale forţelor de securitate în Waziristanul de Nord. Talibani pakistanezi din cadrul TTP, care luptă din 2007 împotriva puterii de la Islamabad, au pus capăt, luna trecută, unui armistiţiu de cinci săptămâni care urmărea să ofere noi speranţe unui proces de pace cu Guvernul. Deşi au luat din nou armele, rebelii islamişti nu au abandonat oficial acest dialog, privit cu scepticism atât de către unii analişti, cât şi de către insurgenţi. În ultimele săptămâni, confruntările între facţiuni talibane rivale s-au soldat cu zeci de morţi. Grupările Khan Said Sajna şi Sheher Yar Mehsud îşi dispută, între altele, conducerea rebeliunii în zona tribală Waziristanul de Sud.

BOSNIA-HERŢEGOVINA

Mină explodată

O mină antipersonal datând din timpul războiului din anii '90 a fost luată de ape şi a explodat în Bosnia, ceea ce ilustrează un nou pericol pentru sinistraţii din Balcani, regiune care începe să evalueze pagubele celor mai grave inundaţii de peste un secol. În regiunea Brcko din nordul ţării, apele au deplasat un câmp de mine antipersonal, iar una dintre ele a explodat în noaptea de marţi spre miercuri, fără să provoace victime, a anunţat Agenţia Naţională pentru Deminare (BHMAC). Potrivit cifrelor oficiale, de la sfârşitul războiului din perioada 1992-1995, peste 120.000 de mine sunt în continuare răspândite pe întreg teritoriul ţării, iar 2% din suprafaţa totală a Bosniei conţine încă dispozitive explozive. Ploile torenţiale care s-au abătut în ultimele zile asupra Bosniei şi Serbiei au generat inundaţii castastrofale, provocând aproape 50 de morţi. În Bosnia, în regiunea Prijedor, unde apele s-au retras, echipele de salvare au descoperit sub mâlul din curtea unei case o cutie conţinând nouă dispozitive explozive şi un lansator de rachete, alături de o cutie din plastic umplută cu diverse muniţii. Între timp, autorităţile din Bosnia şi Serbia se aşteaptă la noi creşteri ale nivelului apelor. În Bosnia se vorbeşte de pierderi de sute de milioane de euro, iar situaţia pe plan umanitar rămâne îngrijorătoare. Aproximativ un sfert din populaţia de 3,8 milioane a Bosniei a fost afectată de inundaţii şi au fost evacuate peste 100.000 de persoane, acesta fiind cel mai grav exod din ţară de după războiul din 1992-1995. Peste 30.000 de persoane au fost evacuate din regiunile inundate din Serbia. În Croaţia au fost evacuate 15.000 de persoane.

FRANŢA

Trenuri prea late

Compania feroviară franceză SNCF a cumpărat sute de trenuri noi, în valoare de 15 miliarde de euro, însă garniturile sunt prea late, astfel că circa 1.300 de peroane ale gărilor trebuie modificate pentru a permite circulaţia, scrie publicaţia ”Nouvel Observateur”. Companiile SNCF şi RFF au cumpărat 182 de trenuri noi de la compania Alstom şi 159 de trenuri de la grupul Bombardier, garniturile urmând să intre în circulaţie, treptat, până la sfârşitul anului 2016. Însă, imediat după semnarea contractelor de achiziţionare a noilor garniuri, inginerii feroviari şi-au dat seama că vagoanele vor avea o lăţime mai mare decât până acum, astfel că nu vor încăpea în unele gări. Situaţia a fost catalogată drept... tragicomică de către secretarul de Stat responsabil de Transporturi. Lucrări de modificare a peroanelor vor fi demarate în 1.300 de gări, costurile ridicându-se la 50 de milioane de euro. ”Problema a fost descoperită cam târziu”, recunoaşte Christophe Piednoël, purtătorul de cuvânt al RFF. ”Este ca şi cum ai cumpăra un Ferrari şi îţi dai seama că acesta nu va avea loc în garaj”, adaugă el.

SUA

Tea Party, înfrânt

Tea Party a suferit, marţi, o înfrângere în faţa unui nume cu greutate din cadrul Partidului Republican, în alegerile primare, iar conservatorii şi-au exprimat speranţa ca şi alţi candidaţi susţinuţi de establishment să se impună în restul scrutinelor. Strategii republicani mizează pe învestirea unor candidaţi cu o imagine mai puţin radicală decât a celor din generaţia Tea Party, obiectivul find preluarea controlului asupra întregului Congres în alegerile legislative din noiembrie. În Kentucky, scena celor mai dure confruntări între republicani tradiţionalişti şi reprezentanţii Tea Party, senatorul în exerciţiu Mitch McConnell, în vârstă de 72 de ani, a obţinut învestitura cu uşurinţă, potrivit presei, în faţa lui Matt Bevin, un om de afaceri susţinut de mai multe organizaţii Tea Party. Potrivit unor rezultate parţiale publicate de către biroul pentru alegeri din Kentucky, Mitch McConnell a obţinut aproximativ 60% din voturi. Dacă McConnell, care deţine mandatul de 30 de ani, va fi reales în noiembrie în faţa contracandidatei sale democrate pentru Senat, Alison Lundergan Grimes, iar republicanii vor obţine majoritatea în Senat, Mitch McConnell va deveni liderul majorităţii, care va putea să blocheze, în Camera Superioară, iniţiativele ultimilor doi ani ai lui Barack Obama la Casa Albă. Georgia, Arkansas, Pennsylvania, Idaho şi Oregon au organizat, de asemenea, alegeri primare, marţi, în care au participat mai mulţi candidaţi susţinuţi de Tea Party. Pe 3 iunie vor avea loc alegeri primare republicane în alte opt state. Alegerile numite de la jumătatea mandatului, deoarece au loc la mijlocul acestui al doilea mandat al lui Obama, vor avea loc la 4 noiembrie. Toţi membrii Camerei Reprezentanţilor, dominată în prezent de republicani, vor fi aleşi pentru un mandat de doi ani şi se preconizează o menţinere a majorităţii republicane.