CANADA
Atac armat
Un bărbat a deschis focul, vineri, într-o instanţă judiciară din apropiere de oraşul canadian Toronto, suspectul fiind împuşcat mortal de poliţie, informează presa canadiană. Incidentul a avut loc într-un tribunal din orăşelul Brampton, situat în zona metropolitană Toronto. Potrivit ziarului ”The Spectator”, un bărbat a deschis focul la intrarea într-un tribunal, rănind un agent de poliţie. Poliţia a ripostat, iar autorul atacului armat a fost împuşcat mortal. Cel puţin doi avocaţi au fost blocaţi în sediul instanţei pe durata schimbului de focuri.
MAREA BRITANIE
Incendiu la Eurostar
Circulaţia trenurilor Eurostar a fost suspendată în noaptea de joi spre vineri, după ce o clădire situată la intrarea în tunelul de sub Canalul Mânecii a luat foc din cauza unui fulger. Incidentul s-a produs în apropiere de oraşul Ashford, în comitatul britanic Kent, unde fulgerul a provocat pene de electricitate. Eurostar a postat un mesaj pe Twitter, anunţând că patru trenuri - trei dinspre Londra şi unul venind dispre Paris - au fost oprite. Sute de pasageri ai Eurostar au fost nevoiţi să-şi amâne calătoriile. Pasagerilor le-au fost puse la dispoziţie taxiuri şi locuri la hotel, în anumite cazuri.
AFGANISTAN
Atac taliban
O fetiţă a fost ucisă şi un gardian a fost rănit, vineri, la Kabul, în atacul unui comando sinucigaş taliban asupra unei reşedinţe în care îşi avea sediul organizaţia neguvernamentală Roots of Peace, a anunţat adjunctul ministrului afgan de Interne. Cei 31 de străini care se aflau în clădire au fost evacuaţi în siguranţă, a declarat el. Un purtător de cuvânt al Poliţiei din Kabul a declarat, la rândul său, că atacul s-a încheiat şi că cel puţin cinci atacatori au murit. Atacul a fost lansat în jurul orei 16.00, când o maşină-capcană a explodat în faţa clădirii ocupate de Roots of Peace, o organizaţie cu sediul în SUA şi care se ocupă de programe de reabilitare a terenurilor minate. Un grup de atacatori s-a baricadat în interiorul clădirii şi a deschis focul. Talibanii au revendicat atacul comis la o săptămână după raidul împotriva hotelului Serena, soldat cu nouă morţi, dintre care patru străini şi jurnalistul AFP Sardar Ahmad.
ITALIA
Apă poluată
Aproximativ 700.000 de oameni au utilizat, fără să ştie, apă poluată, timp de trei ani, în regiunea italiană Abruzzo, din cauza unor scurgeri de la un complex industrial. Preşedintele regiunii Abruzzo, Gianni Chiodi, a dat asigurări că ”apa nu mai este otrăvită”. La originea dezvăluirilor este un raport al Institutului Superior de Sănătate Publică, prezentat pe 26 martie. 19 membri ai conducerii grupului italian Montedison, proprietarul complexului industrial, sunt judecaţi pentru poluare şi otrăvire. Organizaţii ecologiste avertizau încă din anul 2007 că există unele puţuri de apă infectate. Conform cotidianului regional ”Il Centro”, poluarea apei potabile a afectat aproximativ 700.000 de oameni din provincia Pescara, inclusiv şcoli şi spitale.
SUA
Ofiţeri concediaţi
Nouă ofiţeri din cadrul unor unităţi de lansare a rachetelor nucleare şi-au pierdut posturile, pentru ”conducere nesănătoasă a militarilor suspectaţi că au copiat în mod sistematic la examene de rutină”, au anunţat, joi, Forţele Aeriene americane. Nouă ofiţeri care ocupă posturi de conducere la baza Malmstrom sunt pe cale să fie concediaţi. Alt ofiţer şi-a prezentat demisia şi se va retrage, a declarat secretarul pentru Forţele Aeriene, Deborah Lee James. Aceşti ofiţeri, majoritatea locotenenţi-colonei şi colonei, plătesc pentru scandalul care a afectat, în ianuarie, Forţele Nucleare americane, după ce Air Force a deschis o anchetă vizând 100 de ofiţeri însărcinaţi cu lansarea rachetelor nucleare intercontinentale (ICMB) la baza Malmstrom, în Montana, pentru că au copiat la un examen de rutină asupra competenţelor. Ancheta a înlăturat suspiciunile vizând nouă dintre cei 100 de ofiţeri suspectaţi că au copiat sau că nu au denunţat fapta. Aproximativ 30 dintre aceştia şi-au reluat serviciul, iar restul sunt vizaţi de măsuri disciplinare care merg până la concediere. Aproximativ 190 de ofiţeri sunt staţionaţi la baza Malmstrom, care gestionează 150 dintre cele 450 de rachete americane de tip ICMB. În urma acestui scandal, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat o trecere în revistă completă a personalului militar din cadrul Forţelor Nucleare, pentru a identifica eventuale probleme de sistem.
GUINEEA
Patru cazuri de Ebola
Virusul Ebola, care a afectat până acum sudul Guineei, a atins joi şi capitala Conakry, patru cazuri fiind depistate în centrul acestui oraş insalubru, cu peste două milioane de locuitori. Pacienţii au fost imediat plasaţi în centre de izolare dintr-un spital din Conakry, pentru a evita răspândirea acestui virus extrem de contagios şi, cel mai adesea, mortal. Noile cazuri sunt diferite de cele trei cazuri de febră hemoragică, dintre care două mortale, care au fost înregistrate duminică în capitală. Analizele realizate de Institutul Pasteur din Dakar au stabilit că acestea nu au fost provocate de Ebola. Guvernul din Guineea a afirmat, într-un comunicat dat publicităţii joi seară, că serviciile de sănătate au anunţat în total 103 cazuri suspecte de febră hemoragică, dintre care 66 soldate cu decese, începând din ianuarie, în special în sudul ţării. Nu există niciun tratament sau vaccin împotriva Ebola şi doar măsurile de prevenire pot controla răspândirea epidemiei, printre care internarea în centre de izolare a bolnavilor şi dezinfectarea periodică a locuinţelor persoanelor afectate de virus.
MALAEZIA
Nouă pistă
Operaţiunile de căutare a avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines au fost deplasate cu aproximativ 1.100 de kilometri nord-est de la locul iniţial de survol pentru căutări, în urma apariţiei unei noi piste credibile, a anunţat, vineri, Australia. ”Noile informaţii de care dispunem se bazează pe o analiză continuă a datelor înregistrate de radar între Marea Chinei de Sud şi Strâmtoarea Malacca, înainte de pierderea contactului cu radarul avionului”, a anunţat Autoritatea australiană pentru Siguranţă Maritimă (AMSA), care coordonează operaţiunile de căutare. ”Aceste date arată că avionul zbura mai repede decât noi am estimat anterior, ceea ce explică un consum mai mare de carburant şi o reducere a distanţei posibile parcurse de avion spre sud, în Oceanul Indian”, a adăugat AMSA. Analizele datelor de pe radare au fost furnizate de echipa de anchetă internaţională creată în Malaezia. Potrivit Agenţiei australiene pentru Securitatea Transporturilor (ATSB), este vorba de pista cea mai credibilă cu privire la posibila localizare a fragmentelor avionului dispărut. Noua zonă de căutări se întinde pe o suprafaţă de 319.000 de kilometri pătraţi, la aproximativ 1.850 de kilometri vest de Perth (vestul Australiei). Din momentul dispariţiei, la 8 martie, a zborului MH370 cu 239 de persoane la bord, mai multe state au detectat obiecte în zona de căutare, care în prezent se situează la distanţa de 2.500 de kilometri sud-vest de Perth. Zece avioane din şase state participau la operaţiunile de căutare, vineri, după ce, în ajun, căutările fuseseră suspendate din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Cinci nave chineze şi una australiană, de asemenea, participă la căutări.
R. MOLDOVA
Ajutor polonez
Polonia va oferi R. Moldova un grant de 12 milioane de euro pentru programe de dezvoltare, a anunţat, vineri, premierul Iurie Leancă, după discuţiile cu omologul său polonez, Donald Tusk, aflat în vizită la Chişinău. De asemenea, Polonia oferă alţi 132.000 de euro pentru modernizarea studioului televiziunii publice Moldova 1, a declarat premierul Iurie Leancă. El a adăugat că discuţiile cu şeful Guvernului de la Varşovia au vizat, printre altele, criza din Ucraina şi referendumul din Crimeea, subliniind că acesta reprezintă ”o sfidare a integrităţii ţării vecine”. La rândul său, premierul Donald Tusk a afirmat că situaţia din R. Moldova seamănă cu cea a Poloniei din 1990. Cei doi premieri au inaugurat forumul economic moldo-polonez, care are loc la Chişinău, cu participarea unor reprezentanţi din peste o sută de companii din R. Moldova şi Polonia. R. Moldova va semna, în luna iunie, Acordul de Asociere cu UE, termen devansat de Bruxelles, pe fondul temerilor privind eventuale presiuni ale Rusiei asupra Chişinăului, în urma crizei din Ucraina.