SUA

Tren deraiat

Treizeci de persoane au fost rănite uşor, ieri, după ce un tren care circula către aeroportul internaţional O'Hare din Chicago a deraiat şi s-a lovit de o platformă, relatează ”Chicago Tribune”. Persoanele au fost rănite uşor, potrivit primelor informaţii oferite de la faţa locului de Poliţia din Chicago. Pentru moment, nu este clar cu ce viteză circula trenul, dar acesta a sărit peste un paraşoc amplasat la capătul liniei şi a intrat peste o scară rulantă. Circulaţia feroviară a fost întreruptă la O'Hare, iar pentru asigurarea legăturii cu aeroportul au fost introduse autobuze.

MAREA BRITANIE

Scandal medical

Unele spitale din Marea Britanie au ars fetuşii avortaţi, incinerându-i ca deşeuri medicale, deşi practica este interzisă. Potrivit Channel 4, zece trusturi din cadrul Sistemului Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie au ars fetuşii împreună cu deşeurile, iar alte două i-au ars în incineratoarele folosite pentru încălzirea spitalelor. Ministrul Sănătăţii, Dan Poulter, a declarat că această practică este total inacceptabilă. NHS are un cod de practici în privinţa ţesutului uman, care include şi rămăşiţele fetale, pe care spitalele trebuie să îl urmeze. Acesta stipulează că femeile care au suferit un avort sau au pierdut sarcina din diferite motive trebuie informate că există mai multe opţiuni: înhumarea, incinerarea într-un crematoriu sau arderea pur şi simplu. În cazul arderii, aceasta ar trebui să se efectueze cu grijă şi nu alături de deşeuri. Potrivit Channel 4, unele dintre femei nu au fost informate în legătură cu faptul că fetuşii avortaţi vor fi incineraţi ca deşeuri.

FRANŢA

Ameninţări teroriste

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a convocat, ieri dimineaţă, Consiliul Naţional de Apărare, pe tema situaţiei din Siria şi a ameninţărilor teroriste islamiste. La reuniune au participat premierul Jean-Marc Ayrault, ministrul de Externe, Laurent Fabius, cel al Apărării, Jean-Yves Le Drian, şi cel al Justiţiei, Christiane Taubira. Consiliul a adoptat o strategie şi un plan de acţiune pentru combaterea terorismului islamist, precizează Palatul Elysée. Reuniunea a avut loc în contextul în care site-ul islamist Al-Minbar Jihadi Media Network, afiliat reţelei teroriste al-Qaida, a cerut ”intensificarea atacurilor împotriva Franţei şi a obiectivelor franceze din lume, ca reacţie la intervenţiile militare în Mali şi în Republica Centrafricană”.

SUA

Bilanţ tragic

Cel puţin opt persoane au murit şi alte 108 sunt date dispărute după o alunecare de teren gigantică, produsă în statul Washington, potrivit unui ultim bilanţ publicat, în noaptea de duminică spre luni, de autorităţile locale. Cadavrele a cinci persoane au fost descoperite între dărâmăturile unei case, ridicând la opt numărul morţilor. Precedentul bilanţ era de trei morţi. Echipele de salvare încercau să ajungă la eventualii supravieţuitori, creându-şi drum de trecere printre copaci dezrădăcinaţi, pietre, dărâmături şi noroi. Cel puţin 108 persoane sunt în continuare date dispărute. Căutările sunt extrem de delicate din cauza instabilităţii terenului, generând temeri privind o nouă alunecare de teren. Locuitorii au fost avertizaţi despre posibilitatea producerii unor alunecări de teren, după ploile abundente din ultimele săptămâni. Duminică, autorităţile urmăreau îndeaproape nivelul unui râu în apropierea unui baraj situat nu departe de statul afectat.

EGIPT

529 de condamnaţi la moarte

Un tribunal egiptean a condamnat la moarte, ieri, în prima instanţă, 529 de susţinători ai fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi, destituit de armată, pentru violenţe comise în cursul verii. Doar 153 dintre condamnaţi sunt deţinuţi, ceilalţi fiind fugari, au precizat surse judiciare, adăugând că 17 acuzaţi au fost achitaţi. În total, 1.200 de persoane sunt judecate pentru violenţe care au avut loc la jumătatea lui august, în guvernoratul Al-Minya, situat la 250 de kilometri sud de Cairo, în cadrul celui mai important proces de la reprimarea susţinătorilor lui Morsi, lansat la începutul lui iulie, în urma destituirii singurului şef de stat ales vreodată democratic în ţară. Alte 700 de persoane sunt citate să compară astăzi, inclusiv o serie de cadre din cadrul mişcării Fraţii Musulmani, din care provine Morsi. Şi în acest lot, majoritatea acuzaţilor sunt fugari. La fel ca cei condamnaţi ieri, ei vor fi judecaţi pentru violenţe în provincia Al-Minya, pe 14 august, în timp ce poliţişti şi militari dispersau într-o baie de sânge mitinguri islamiste la Cairo. Între acuzaţi se află numeroşi lideri ai confreriei islamiste a lui Morsi, inclusiv liderul suprem Mohamed Badie, acuzaţi de violenţe care au cauzat moartea a doi poliţişti şi atacuri asupra unor bunuri publice şi private, pe 14 august, în această provincie. Este pentru prima dată când atât de multe persoane sunt judecate într-un singur caz, în contextul în care numeroase procese împotriva unor islamişti sunt deschise de la destituirea, pe 3 iulie, a lui Morsi. De atunci, noile autorităţi au lansat o reprimare implacabilă care s-a soldat cu cel puţin 1.400 de morţi, potrivit Amnesty International (AI), majoritatea pe 14 august, în contextul dispersării unor mişcări de ocupare pro-Morsi la Cairo. În plus, în decurs de opt luni, mii de islamişti au fost arestaţi şi vor fi judecaţi, la fel ca liderii lor, care riscă pedeapsa cu moartea, inclusiv Morsi.

FRANŢA

Dreapta conduce

Dreapta a obţinut 46,54% din voturile exprimate, stânga - 37,74%, iar extrema dreaptă - 4,65%, după primul tur al alegerilor municipale care au avut loc duminică, în Franţa, potrivit unor rezultate parţiale anunţate de ministrul de Interne, Manuel Valls.

SERBIA

Comemorare

Serbia a comemorat, ieri, 15 ani de la începutul bombardamentelor NATO asupra teritoriului său, lansate pentru a obliga Belgradul să înceteze reprimarea separatiştilor şi civililor albanezi din Kosovo. O serie de evenimente au fost prevăzute, inclusiv inaugurarea unui parc la Belgrad, în memoria a 16 persoane ucise în bombardarea sediului Radioteleviziunii Sârbe (RTS). În şcolile din întreaga ţară, o lecţie de istorie a fost consacrată marcării începutului agresiunii asupra Serbiei, iar liderii politici au depus jerbe de flori în mai multe locuri care au fost bombardate în cursul acestei campanii aeriene care a durat 78 de zile. NATO a declanşat operaţiunea la 24 martie 1999 - fără undă verde din partea Consiliului de Securitate al ONU -, în urma refuzului preşedintelui sârb de atunci, Slobodan Miloşevici, de a înceta reprimarea gherilei separatiste şi civililor kosovari. Intervenţia s-a încheiat în iunie, cu retragerea forţelor sârbe din Kosovo, teritoriu care a fost plasat sub administraţie ONU. Potrivit unor date oficiale de la Belgrad, aproximativ 2.500 de civili sârbi au fost ucişi şi aproximativ 12.500 răniţi în cursul celor 11 săptămâni de bombardamente. Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) estimează că au fost ucişi aproximativ 500 de civili. După 15 ani, Serbia şi Kosovo se află împreună pe o cale europeană, după ce au încheiat, în aprilie 2013, un acord istoric privind normalizarea relaţiilor, sub auspiciile Bruxelles-ului. Deşi Serbia refuză cu îndârjire să recunoască independenţa Kosovo, Belgradul şi-a proclamat în 2008 voinţa de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu fosta sa provincie, cu o populaţie majoritar albaneză, ceea ce i-a permis să deschidă, în ianuarie, negocieri de aderare la UE. Kosovo a lansat, de asemenea, negocieri privind încheierea unui acord de asociere şi stabilizare, prima etapă în apropierea de UE. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de aproximativ 100 de ţări, inclusiv de către SUA şi 23 din cele 28 de state membre ale UE.

TAIWAN

Proteste

Poliţia taiwaneză a folosit tunuri cu apă pentru a respinge, ieri, sutele de manifestanţi care au luat cu asalt sediul Guvernului, în semn de protest faţă de încheierea unui acord de liber schimb cu China. Cel puţin 1.000 de poliţişti au fost mobilizaţi, în noaptea de duminică spre luni, în jurul instituţiilor guvernamentale luate cu asalt de manifestanţi, care ocupă şi sediul Parlamentului, de aproape o săptămână. Forţele antirevoltă au lansat ofensiva folosind tunuri cu apă şi au arestat 32 de persoane, a anunţat Poliţia din Taipei. Cel puţin doi manifestanţi au fost răniţi. Potrivit postului de televiziune TVBS, 120 de persoane au fost rănite în urma ciocnirilor dintre manifestanţi şi forţele de ordine. Manifestanţii cer ca acordul comercial cu China şi orice alt acord sau negociere în curs de desfăşurare cu China să fie suspendate până la adoptarea unei legi privind implicaţiile în urma semnării unor documente între cele două părţi. Acordul cu China, primul partener comercial al insulei, se înscrie în acordul-cadru sino-taiwanez de cooperare economică semnat în 2010. Documentul prevede accesul companiilor taiwaneze la 80 de sectoare de servicii din China şi a 64 de sectoare taiwaneze pentru companiile chineze. Criticii susţin însă că textul va afecta economia Taiwanului şi va face ca aceasta să devină mai vulnerabilă la presiunile politice ale Beijingului, acuzaţii respinse de preşedintele Ma Ying-jeou, care a avertizat că un eventual eşec al ratificării acordului va compromite eforturile Taiwanului în vederea încheierii de noi acorduri comerciale.