SPANIA

Excursie mortală

Un autocar cu 17 turişti elveţieni la bord s-a răsturnat, luni, pe insula spaniolă Gran Canaria, în largul Africii, provocând moartea unei persoane şi rănind grav alte două, potrivit unui bilanţ provizoriu al Gărzii Civile locale. Accidentul, a cărui cauză nu se cunoaşte, a avut loc pe drumul care duce de la Pasadille la Cazadora, în localitatea Ingenio, în estul acestei insule din Arhipelagul Canare.

AFGANISTAN

Jurnalist anglo-suedez asasinat

Un jurnalist anglo-suedez, Nils Horner, a fost ucis ieri dimineaţă, în centrul capitalei afgane, de un bărbat înarmat, care i-a tras un glonţ în cap, dintr-un motiv încă necunoscut. Crima a fost comisă în Wazir Akbar Khan, un cartier şic, considerat calm până la atacul comis, pe 17 ianuarie, la restaurantul ”Taverna Libanului”, de către un comando sinucigaş taliban, soldat cu 21 de morţi, inclusiv 13 străini. Atacul nu fusese revendicat până ieri la prânz. Talibanii, contactaţi de AFP, au afirmat că nu au fost implicaţi. Crima intervine în contextul persistenţei unor violenţe în Afganistan, unde, în pofida celor 12 ani de război, talibanii, îndepărtaţi de la putere în 2001, poartă o insurecţie sângeroasă. Acest incident are loc cu o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale afgane, programat la 5 aprilie. Moartea unui nou cetăţean străin la Kabul riscă să sporească sentimentul de îngrijorare al membrilor comunităţii de expatriaţi din capitala afgană, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, la care vor fi prezenţi numeroşi jurnalişti străini.

SIRIA

Călugăriţe eliberate

Siria intră în cel de-al patrulea an de război civil, iar în acest conflict sângeros mai există şi gesturi umane între cele două tabere. 13 călugăriţe răpite în urmă cu trei luni de rebeli au fost eliberate în schimbul unor prizonieri jihadişti. Femeile erau extenuate după lunile de captivitate, dar au declarat că au fost tratate bine. Eliberarea lor a fost mediată de emirul Qatarului, un înalt oficial libanez şi preşedintele sirian, Bashar al-Assad. Potrivit unui post de televiziune libanez, pentru călugăriţe s-a plătit o răscumpărare. În cei trei ani de război civil, în Siria au fost ucişi peste 140.000 de oameni şi peste 6,5 milioane au fost obligaţi să se refugieze în interiorul ţării sau în statele vecine.

MALAEZIA

Avion de negăsit

Armata malaeziană a localizat pe radar, cu puţin timp înainte de dispariţie, avionul de pasageri căutat de patru zile, aeronava fiind observată electronic la sute de kilometri distanţă de la traiectoria declarată. Iniţial, autorităţile anunţaseră că zborul MH370 dispăruse la circa o oră după ce decolase din Kuala Lumpur spre Beijing. Însă, după pierderea contactelor de către radarele civile, armata detectase avionul la sute de kilometri de traiectoria declarată. Avionul a schimbat direcţia spre zona Kota Bharu şi a zburat la altitudine joasă. Ajunsese în zona strâmtorii Malacca. Practic, avionul a fost localizat la vest de Kuala Lumpur, deşi trebuia să zboare spre nord. Informaţia prezentată ieri ajută la excluderea ipotezei unei defecţiuni esenţiale la altitudinea de croazieră, dat fiind că aeronava a fost localizată ultima dată la joasă altitudine. Este posibil ca radarele civile să nu mai fi localizat avionul pentru că sistemul propriu de localizare probabil a fost deconectat. În acest fel s-ar explica dispariţia avionului de pe radarele civile şi observarea acestuia pe un radar militar. Avionul Boeing 777 al Malaysia Airlines decolase de la Kuala Lumpur (Malaezia) şi avea ca destinaţie Beijing (China). Aeronava, care transporta 239 de oameni, a dispărut sâmbătă. Secretarul general al Interpol, Ronald K. Noble, a declarat ieri că pista teroristă se îndepărtează în ancheta privind dispariţia avionului companiei Malaysia Airlines, sâmbătă. ”Este vorba despre trafic de fiinţe umane”, a adăugat el, referindu-se la prezenţa la bordul avionului a cel puţin două persoane care s-au îmbarcat cu paşapoarte europene false. Unul dintre cei doi pasageri care s-au îmbarcat cu paşapoarte false pentru zborul MH370 al Malaysian Airlines intenţiona să meargă în Suedia, pentru a cere azil, a anunţat, ieri, Poliţia suedeză. Este vorba despre un iranian de 29 de ani, Delavar Seyed Mohammad Reza, care călătorea cu un paşaport italian fals, pe numele lui Luigi Maraldi. El a plecat din Kuala Lumpur şi intenţiona să meargă la Malmö, prin Beijing, Amsterdam şi Copenhaga. O rudă îndepărtată, care îl aştepta la faţa locului, a informat Poliţia suedeză că tânărul se afla la bordul avionului a cărui urmă a fost pierdută sâmbătă. Celălalt pasager care călătorea cu un paşaport fals se numeşte Puria Nur Mohammadi, în vârstă de 19 ani. El intenţiona să meargă în Germania, cu documente austriece. Cei doi bărbaţi nu sunt la originea acestui accident, potrivit Interpol, care exclude pista unui atac terorist. China a mobilizat zece dintre sateliţii săi, în speranţa localizării avionului. Aproape două treimi dintre cele 239 de persoane de la bordul zborului MH370 sunt cetăţeni chinezi. Echipe din nouă ţări s-au angajat în operaţiunile de căutare: China, Malaezia, SUA, Singapore, Vietnam, Noua Zeelandă, Indonezia, Australia şi Thailanda.

MAREA BRITANIE

Suspecţi eliberaţi

Cei doi bărbaţi reţinuţi, luni, în cadrul anchetei privind atacuri cu dispozitive artizanale explozive care au vizat, sâmbătă, două familii de români au fost eliberaţi ieri, fără să fie acuzaţi. Dispozitive explozive artizanale au explodat la o diferenţă de câteva minute în faţa locuinţelor unor familii de români, la Lincoln Court - patru adulţi şi un copil - şi Lapwing Way - patru adulţi -, în zona Waterside, în Irlanda de Nord. Nicio persoană nu a fost rănită în atacuri, pe care Poliţia a anunţat că le investighează ca infracţiuni motivate de ură. Un oficial din cadrul Poliţiei a declarat luni că cele două dispozitive conţineau cuie. ”Cuiele sunt puse doar cu un motiv, şi anume să provoace răni grave”, a declarat Jon Burrows. Cei doi bărbaţi arestaţi luni, în vârstă de 32 şi, respectiv, 40 de ani, ale căror identităţi nu au fost divulgate, au fost interogaţi într-un centru pentru infracţiuni grave şi au fost eliberaţi.

GERMANIA

Măsuri... nucleare

Guvernul german vrea să extindă perimetrul de securitate în jurul centralelor nucleare ale ţării, a anunţat, luni, Ministerul german al Mediului, la trei ani de la catastrofa de la Fukushima, în nord-estul Japoniei. Berlinul va propune landurilor această extindere, deoarece decizia aparţine acestora, în ultimă instanţă, a precizat ministerul. Landurile sunt, de asemenea, responsabile cu aplicarea măsurilor de securitate, dacă va fi cazul. Această recomandare figurează într-un raport al comisiei pentru protecţie împotriva radiaţiilor, un organism independent care oferă consultanţă Guvernului german. Zonele în chestiune definesc, în caz de accident nuclear grav, perimetrul respectiv prin evacuarea populaţiei, interdicţia de a ieşi sau distribuirea de pastile de iod, precum şi termenele în care trebuie luate aceste măsuri. Comisia pentru protecţie împotriva radiaţiilor recomandă extinderea zonei centrale, pentru care măsurile trebuie aplicate mai rapid la un perimetru de cinci kilometri distanţă de la reactor, faţă de doi kilometri până în prezent. Zona medie, pentru care o evacuare ar trebui să aibă loc în decurs de 24 de ore, ar trebui extinsă, potrivit Comisiei, până la aproximativ 20 de kilometri. Comisia a fost însărcinată de Guvern să revizuiască mecanismele de securitate legate de sectorul nuclear, după catastrofa de la Fukushima. Germania mai are încă în activitate nouă centrale nucleare, care vor fi oprite treptat. După accidentul de la Fukushima, produs la 11 martie 2011, Guvernul german a decis să renunţe la tehnologia nucleară până la orizontul lui 2022 şi a ordonat închiderea imediată a opt reactoare.

BULGARIA

Cerere de referendum

Opoziţia conservatoare bulgară a solicitat, luni, organizarea unui referendum pe tema noului cod electoral controversat, care ar urma să intre în vigoare pentru alegerile europene din 25 mai. Opoziţia a colectat peste 560.000 de semnături în favoarea organizării referendumului. Parlamentul de la Sofia dispune de-acum de trei luni pentru verificarea valabilităţii tuturor semnăturilor. Această solicitare a fost lansată de deputaţi ai partidului conservator GERB şi de un comitet de intelectuali care au participat la manifestaţiile împotriva Guvernului premierului tehnocrat Plamen Oreşarski. Minimum 500.000 de semnături sunt necesare în Bulgaria pentru convocarea unui referendum. Alegerile europene, programate pentru 25 mai, sunt considerate un prim test pentru Guvernul minoritar al premierului Plamen Oreşarski, învestit la sfârşitul lui mai 2013, contestat în iunie şi iulie şi sprijinit în continuare de socialişti şi liberali. Noul cod electoral, adoptat la 4 martie de Parlamentul bulgar, conţine câteva măsuri de combatere a fraudelor, însă nu răspunde altor aşteptări ale opozanţilor Guvernului bulgar. Aceştia din urmă cer în special scăderea pragului electoral la 4% şi implementarea votului electronic. Preşedintele Rosen Plevneliev, care provine din GERB, şi-a exercitat, la 26 februarie, dreptul de veto asupra noului cod, apreciind că acesta nu corespunde aşteptărilor societăţii. Conform noului cod, buletinele de vot vor fi tipărite la Banca Centrală şi numerotate, pentru a împiedica fraudele. Cu o zi înainte de alegerile anticipate din mai 2013, Parchetul bulgar a confiscat peste 480.000 de buletine suplimentare dintr-o tipografie privată, fapt care a generat suspiciuni de fraudă din partea partidului conservator GERB al lui Boiko Borisov, aflat la putere la acea vreme. La sfârşitul alegerilor legislative anticipate din mai, observatorii internaţionali au subliniat grave încălcări ale reglementărilor electorale, referindu-se în special la practica privind cumpărarea de voturi.