LIBAN

Raid israelian

Aviaţia israeliană a bombardat, luni seara, o ţintă a Hezbollahului şiit la frontiera dintre Liban şi Siria, au anunţat o sursă din domeniul securităţii libaneze şi un ONG sirian. Două raiduri israeliene au atacat o ţintă Hezbollah la frontiera libano-siriană, a declarat sursa, fără a preciza dacă această ţintă se afla pe teritoriul sirian sau libanez. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) informează că obiectivul a fost o bază de rachete aparţinând partidului şiit ce luptă împotriva rebelilor din Siria alături de armata regimului lui Bashar al-Assad. Televiziunea Hezbollah, Al Manar, a declarat că niciun raid israelian nu s-a desfăşurat pe teritoriul Libanului, anunţând doar că a avut loc un survol intens al aviaţiei inamicului deasupra regiunii de nord a Bekaa, din estul Libanului. Locuitorii satului libanez Al-Nabi Shayth, un bastion Hezbollah din apropierea frontierei, au relatat că au văzut bombe care iluminau cerul, înaintea raidurilor. Al-Nabi Shayth se află într-o regiune unde partidul şiit dispune de o presupusă bază de arme şi antrenament. Israelul nu a comentat informaţia.

ISRAEL

Confruntări

Confruntări au avut loc, ieri, între manifestanţi palestinieni şi Poliţia israeliană în zona Esplanadei Moscheilor din Ierusalim, mai multe persoane fiind rănite, cu câteva ore înainte ca Parlamentul israelian să dezbată suveranitatea acestui loc revendicat de ambele părţi. ”Forţele noastre de ordine au pătruns în zonă şi au utilizat mijloace pentru dispersarea manifestanţilor, după ce palestinienii au atacat cu pietre şi petarde”, a declarat Micky Rosenfeld, purtătorul de cuvânt al Poliţiei israeliene. Doi agenţi de poliţie au fost răniţi, iar trei manifestanţi palestinieni au fost reţinuţi. Potrivit unor surse palestiniene, 15 protestatari au fost răniţi. Zona este revendicată atât de musulmani, care o numesc Nobilul Sanctuar (Haram al-Sharif), cât şi de evrei, fiind cel mai sfânt loc al mozaismului - Muntele Templului, o referire la zidul rămas din al doilea Templu iudaic, distrus de romani în anul 70 d.Hr.

EGIPT

Premier nou

Ibrahim Mahlab, actualul ministru al Locuinţelor, a fost desemnat premier al Egiptului, conform unui interviu acordat cotidianului oficial ”Al Ahram”. Mahlab afirmă că s-a întâlnit ieri dimineaţă cu preşedintele interimar, Adly Mansour, iar acesta l-a desemnat oficial pentru formarea unei noi echipe guvernamentale, după demisia Cabinetului condus de Hazem el-Beblawi. Mahlab, în vârstă de 60 de ani, a condus compania de stat Arab Contractors, una dintre cele mai importante firme de construcţii din Egipt. În plus, a fost senator în timpul preşedintelui Hosni Mubarak, înlăturat în 2011.

ISLANDA

Proteste

Mii de manifestanţi au defilat, luni, pe străzile capitalei islandeze, Reykjavik, cerând un referendum asupra candidaturii în vederea aderării la UE, promis iniţial de Guvern, dar care a fost abandonat vineri. Cele două partide eurosceptice aflate la putere au fost nevoite să amâne adoptarea unui proiect de lege prin care cer Guvernului să retragă candidatura în vederea aderării la UE, depusă de Islanda în 2010, după ce partidele de opoziţie le-au acuzat că nu au alocat timp pentru dezbaterea acestei probleme. Decizia Guvernului a fost puternic contestată atât de susţinătorii aderării la UE, cât şi de eurosceptici, care au apreciat că ministrul de Externe, Bragi Sveinsson, şi-a trădat promisiunea. Aproximativ 3.500 de manifestanţi s-au adunat în faţa Parlamentului, luni, potrivit Poliţiei, cea mai importantă mişcare de contestare din ţară de la criza financiară din 2009. Ei au cerut Guvernului să-şi onoreze promisiunea de la alegerile din mai şi să organizeze un referendum cu privire la aderarea la UE. Un manifestant a declarat că este necesar ca Islanda să se integreze în UE pentru a evita izolarea. Majoritatea alegătorilor islandezi se opun aderării la UE. Susţinătorii aderării, inclusiv o majoritate a social-democraţilor şi o minoritate din cadrul partidelor guvernamentale, consideră că principalul avantaj al aderării constă în posibilitatea adoptării mondei unice euro, un lucru care ar contribui, în opinia lor, la stabilitatea economică a ţării.

GEORGIA

Susţinerea SUA

Preşedintele american, Barack Obama, l-a asigurat, luni, pe premierul georgian de susţinerea SUA faţă de o apropiere a acestei foste republici sovietice de UE, în contextul crizei ucrainene şi relaţiilor cu Moscova. Irakli Garibaşvili s-a întâlnit cu vicepreşedintele Joe Biden la Casa Albă, însă şi Obama a participat la reuniune, potrivit Guvernului american. Obama şi Biden au insistat asupra susţinerii puternice a SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, o referire la Osetia de Sud şi Abhazia, două teritorii separatiste georgiene în care sunt staţionaţi mii de militari ruşi. Rusia le-a recunoscut acestora independenţa în urma unui scurt război, în august 2008, care a deschis o perioadă de criză în relaţiile Washingtonului cu Moscova.

COREEA DE SUD

Incident naval

O navă de patrulare nord-coreeană a trecut în mai multe rânduri frontiera maritimă contestată dintre cele două Corei, aparent într-o demonstraţie de forţă faţă de începerea manevrelor armatelor americană şi sud-coreeană, a anunţat, ieri, Ministerul sud-coreean al Apărării. Este vorba despre trei incursiuni efectuate în noaptea de luni spre marţi. Incidentul are loc în contextul în care SUA şi Coreea de Sud au lansat manevre comune anuale, denunţate de Phenian drept un antrenament în vederea invadării teritoriului nord-coreean. Frontiera maritimă a fost trasată în mod unilateral de către Misiunea ONU în Peninsula Coreea, după război (1950-1953). Incidente sporadice, dar sângeroase s-au produs în 1999, 2002 şi 2009. Exerciţiile militare anuale americano-sud-coreene Key Resolve şi Foal Eagle vor dura până la 18 aprilie.

SUA

Acord nuclear civil cu Vietnamul

Preşedintele american, Barack Obama, a anunţat luni că a aprobat un acord în domeniul nuclear civil cu Vietnamul, o etapă în vederea unei posibile furnizări de reactoare de către SUA pentru fostul lor inamic, care are necesităţi mari în domeniul energetic. Unda verde a preşedintelui american lansează o perioadă de 90 de zile în care Congresul va putea examina acest text. Dacă nu va fi introdusă nicio lege care l-ar putea împiedica, acordul va intra în vigoare. Conform acestui acord, Hanoi se angajează să nu producă elemente radioactive necesare pentru crearea armelor nucleare şi va adera la criteriile de neproliferare americane. Ambele state au semnat, la 10 octombrie, acest acord-cadru în domeniul nuclear civil în cadrul summitului de la Brunei. Vietnamul, precum a remarcat secretarul de Stat, John Kerry, deţine a doua cea mai mare piaţă din Asia Orientală, după China, în termenii energiei nucleare. Cei doi foşti inamici din perioada războiului din Vietnam şi-au normalizat relaţiile în 1995.