IRLANDA

Români cu droguri în stomac

Patru români şi un britanic care înghiţiseră 600 de capsule cu rezină de cannabis au fost prinşi pe aeroportul din Dublin, relatează ”Irish Examiner”. Ei fuseseră oprite pntru un control de rutină pe aeroport, joi. Doi au recunoscut că au înghiţit capsulele înainte de a sosi în Irlanda din Madrid, lucru confirmat la verificare. Cei cinci bărbaţi au eliminat 600 de capsule cu droguri, în valoare totală de 60.000 de euro.

FRANŢA

Furtună devastatoare

O furtună care a afectat nord-vestul Franţei a oprit alimentarea cu electricitate a 400.000 de case, în cursul nopţii de joi spre vineri, în timp ce o navă cargo a eşuat pe ţărm. Furtuna Joachim a mobilizat forţele de salvare pe tot parcursul nopţii de joi spre vineri, din cauza drumurilor blocate şi a transportului feroviar şi rutier perturbat mai ales de copacii căzuţi. Legăturile aeriene au fost de asemenea afectate joi seara şi vineri dimineaţa, pe aeroporturile din oraşele Brest, Nantes şi Rennes. Rafalele puternice de vânt au afectat vestul Franţei pe parcursul nopţii, atingând 130 de km pe oră la malul mării. Aflat sub pavilion maltez, un cargo de 109 metri lungime, TK Bremen, a eşuat pe ţărmul de sud al Bretaniei, provocând o poluare redusă între oraşul Lorient şi peninsula Quiberon. Cei 19 membri ai echipajului sunt în siguranţă. Pierderi de combustibil au fost constatate la unul dintre rezervoare, formând o pată de un kilometru, ce se îndreaptă către plaja Erdeven. Au fost amplasate baraje plutitoare, pentru a ţine sub control poluarea, autorităţile pregătind o operaţiune de pompare şi transferare a combustibilului către bacuri de decantare de pe mal, pentru a goli nava ce conţine 180 de tone de carburant şi 40 de tone de motorină. Operatorul energetic a declanşat planul de urgenţă internă la centrala nucleară de la Blayais, care se află în zona de impact a furtunii. Pe litoral, autorităţile au lansat un avertisment cu privire la valurile foarte mari de vineri dimineaţă, temându-se de niveluri foarte mari chiar şi în zone adăpostite.

ELVEŢIA

Tren deraiat

Furtuna Joachim, care a afectat deja Franţa, s-a deplasat în Elveţia, unde trei persoane au fost rănite vineri, în urma deraierii unui tren. Vineri dimineaţă, un tren a deraiat într-o pădure din apropiere de Tramelan, în Jura Bernois, a precizat poliţia cantonală din Berna. Rafale violente de vânt s-au înregistrat, în cursul nopţii de joi spre vineri, în regiune, de până la 120 de kilometri pe oră, potrivit Meteosuisse care avertizaseră că partea cea mai dură a furtunii urma vineri. Ninsori puternice sunt aşteptate în staţiunile de schi, potrivit Meteosuisse, care avertizează însă că va ninge şi la câmpie. La rândul său, Compania generală de Navigaţie pe lacul Leman, care dispune de mai multe linii între Elveţia şi Franţa, a anunţat pe site-ul său suprimarea tuturor serviciilor, vineri.

KAZAHSTAN

Violenţe mortale

Zece persoane au murit în ciocnirile din oraşul Janaozen din Kazahstan, vineri, a anunţat procurorul general. Ciocnirile au izbucnit în piaţa centrală, când mai mulţi bărbaţi au atacat poliţiştii, în timp ce ţara celebrează 20 de ani de independenţă. Imagini de pe YouTube arată persoane îmbrăcate în jachete violet care atacă poliţişti în piaţă şi distrug un podium construit pentru un concert. Potrivit unui ziar local, bărbaţii sunt foşti angajaţi ai companiei energetice KazMunaiGas, demişi pentru că făcuseră grevă. Angajaţii KazMunaiGas din Janaozen sunt în grevă de peste şase luni, cerând salarii mai mari şi condiţii de lucru mai bune.

RUSIA

Materiale radioactive confiscate

Vama rusă a anunţat vineri că a confiscat, la aeroportul din Moscova, materiale radioactive transportate de un pasager care se deplasa în Iran. În timpul unui control în sala de plecare a unui zbor Moscova-Teheran, pe aeroportul Şeremetievo, sistemul de detectare a radiaţiilor Iantar s-a declanşat. În cursul percheziţionării bagajelor unui pasager, 18 articole metalice au fost descoperite, a precizat serviciul vamal, adăugând că este vorba despre izotopi radioactivi sodiu-22, care nu pot fi fabricaţi decât într-un reactor nuclear. Aceste materiale radioactive care depăşesc de 20 de ori nivelul normal al radiaţiilor se găseau în recipiente de oţel. O anchetă penală a fost deschisă însă nu a precizat data capturii sau identitatea suspecţilor. Comunicatul vameşilor nu include nicio informaţie cu privire la utilizarea acestor produse.

EGIPT

Zeci de protestatari răniţi

Cel puţin 50 de persoane au fost rănite vineri, în ciocniri între poliţie şi manifestanţii antiguvernamentali la Cairo, au anunţat activiştii. Ciocnirile, provocate de un presupus atac asupra unui protestatar, au izbucnit după ce forţele militare au dispersat manifestanţii care stăteau de săptămâni în faţa Cabinetului. Forţele de securitate au negat că ar fi atacat protestatarul. Manifestanţii au aruncat cu pietre în poliţia militară, care a tras în aer, potrivit martorilor oculari. Zeci de protestatari au campat din noiembrie în faţa Cabinetului, pentru a-l împiedica pe noul premier să intre în clădire. Ei consideră că noul premier, care a servit sub regimul Mubarak, este prea apropiat de regimul răsturnat în revolta din februarie. Luna trecută, 45 de persoane au murit în ciocnirile dintre forţele de securitate şi protestatari, în piaţa Tahrir.

IRAK

Transferul ultimei baze SUA

SUA au transferat, vineri dimineaţa, controlul ultimei din cele 505 baze militare de care dispuneau în Irak, la o zi de la o ceremonie ce a avut loc la Bagdad pentru a marca încheierea a aproape nouă ani de prezenţă controversată în această ţară. Reprezentantul premierului irakian, Hussein al-Assadi şi un colonel american au semnat documentele într-o sală a bazei numite Imamul Ali de către irakieni şi tabăra Adder de către americani.

JAPONIA

Oprirea centralei nucleare Fukushima

Premierul japonez, Yoshihiko Noda, a anunţat că centrala nucleară Fukushima este în stadiul de oprire în stare rece, la nouă luni de la cutremurul şi tsunamiul din 11 martie. Declararea opririi în stare rece este considerată o etapă cheie în eforturile de a aduce centrala sub control. Oprirea în stare rece înseamnă că apa folosită pentru a răci barele de combustibil rămâne sub temperatura de fierbere, adică barele nu se pot reîncălzi. Însă Guvernul a admis că poate dura 40 de ani până la finalizarea lucrărilor de decontaminare. Barele de combustibil care s-au topit în reactoare trebuie îndepărtate, iar apa contaminată trebuie depozitată în condiţii de siguranţă. Centrala nucleară Fukushima Daiichi, care are şase reactoare, a fost avariată grav pe 11 martie. S-au produs explozii la patru reactoare, după ce valurile seismice au avariat sistemele de răcire. Angajaţii de la centrala operată de Tokyo Electric Power Company (Tepco) au folosit apă de mare pentru a răci reactoarele. Însă o parte din apa contaminată a fost deversată înapoi în mare. Autorităţile au evacuat populaţia de pe o rază de 20 de kilometri în jurul Fukushima Daiichi. Peste 80.000 de persoane au fost vizate. În condiţiile în care reactoarele sunt stabile, Guvernul va revizui zona de evacuare.

SUEDIA

Ofertă pentru FMI

Guvernatorul Băncii Centrale suedeze, Stefan Ingves, a anunţat că Suedia ar putea oferi FMI 100 de miliarde de coroane (11 miliarde de euro), pentru a ajuta la rezolvarea crizei din Zona Euro. Banca Centrală suedeză urmează să înainteze propuneri în acest sens Parlamentului, care va lua decizia finală în legătură cu suma. Orice angajament al Suediei de a oferi bani FMI va fi însoţit de o cerere ca Fondul să împrumute bani numai în anumite condiţii, care să ajute ţara creditată să îşi rezolve problemele. La summit-ul de săptămâna trecută, ţările din UE au convenit să ofere FMI 200 de miliarde de euro suplimentari, prin împrumuturi bilaterale.

UNGARIA

Nemulţumirea FMI

Delegaţiile FMI şi UE venite la Budapesta pentru a discuta un ajutor pentru Ungaria au părăsit capitala, vineri, mai devreme decât era prevăzut, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de un proiect de reformă a băncii centrale locale. Conform articolelor de presă, care se bazează pe surse ungare dar şi de la Washington şi Bruxelles, discuţiile au fost întrerupte din cauza unui proiect de lege depus miercuri în Parlamentul ungar, considerat un ”atentat la independenţa băncii centrale ungare”. Proiectul prevede retragerea guvernatorului MNB a prerogativei de a-şi alege adjuncţii, sarcină care va reveni şefului guvernului. De asemenea, proiectul de reformă prevede o extindere a consiliului monetar, care decide politica de dobândă, de la şapte la nouă persoane, crescând de la patru la şase şi numărul de membri externi numiţi de Parlament, unde formaţiunea Fidesz a premierului Viktor Orban deţine o majoritate de două treimi. În opinia guvernatoului MNB Andras Simar, recunoscut pentru faptul că este în conflict cu premierul, proiectul arată ca o preluare totală de putere asupra băncii centrale, de către Guvern. Negocierile informale s-au terminat, iar negocierile oficiale nu vor începe decât în ianuarie, a precizat serviciul de presă al Guvernului ungar, fără a comenta informaţiile media. Budapesta a început negocierile cu FMI şi UE pentru a cere un ajutor financiar între 15 şi 20 de miliarde de euro, pentru a face faţă unei grave crize de refinanţare. Această misiune nu reprezenta decât un prim contact, negocierile oficiale urmând să înceapă în ianuarie, pentru a încheia un acord în februarie.

POLONIA

Vot de încredere

Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a supravieţuit, vineri, unui vot de încredere în Parlament, convocat de opoziţie, în semn de protest pentru modul în care a reacţionat la criza din zona euro. 292 de parlamentari au votat împotriva moţiunii, iar 152 pentru. Votul a intervenit după o dezbatere îndelungată privind viitorul ţării în UE. Partidul de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS) l-a acuzat pe Sikorski de subminarea suveranităţii poloneze, pentru că susţine o CE mai puternică, însărcinată cu supravegherea cheltuielilor şi bugetelor naţionale. Premierul polonez, Donald Tusk, şi-a apărat, joi, Guvernul, care a fost în favoarea modificării tratatului UE, în vederea unei mai mari integrări fiscale. Polonia deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, până la sfârşitul anului.

NORVEGIA

Concluziile presei

Poliţia norvegiană, criticată pentru presupusa sa lentoare în a reacţiona la atacurile de la 22 iulie, ar fi putut ajunge cu 16 minute mai devreme pe Insula Utoeya, teatrul masacrului comis de extremistul Anders Behring Breivik, a scris, vineri, jurnalul norvegian ”Dagbladet”. Într-o conferinţă de presă, conducerea poliţiei a refuzat să comenteze această ipoteză, apreciind că, ţinând cont de contextul respectiv, poliţiştii au reacţionat cât de rapid era posibil. Citând un raport de evaluare realizat de poliţia locală însă nepublicat, ”Dagbladet” precizează că probleme de comunicare şi nerespectări ale rutinelor au făcut ca poliţiştii să întârzie 16 minute preţioase la 22 iulie. În acea zi, Behring Breivik, deghizat în poliţist, a deschis focul, aproximativ o oră şi jumătate, asupra a sute de tineri laburişti reuniţi într-o tabără de vară pe Utoeya, la circa 40km nord-vest de Oslo. Masacrul s-a soldat cu 69 de morţi, în mare parte adolescenţi. Cu puţin timp înainte, extremistul de dreapta, în vârstă de 32 de ani, a detonat o bombă în cartierul guvernamental din capitala norvegiană, făcând alte opt victime.