RUSIA

Asasinat

Un om de afaceri rus a fost împuşcat mortal, ieri, la Sankt-Petersburg, după o crimă similară, care a avut loc acum zece zile. Evgheni Salomatkin, de 31 de ani, director financiar al unei companii specializată în comerţul cu legume, a fost împuşcat în apropierea locuinţei sale. Autorii asasinatului au reuşit să fugă. Săptămâna trecută, Serghei Sosnovţev, de 49 de ani, director al unei pieţe, a fost ucis în maşina personală, un Porsche de teren, tot la Sankt-Petersburg. Poliţia locală a anunţat ieri arestarea autorilor acestui asasinat.

GRECIA

Grevă generală

O nouă grevă de 24 de ore a început, ieri, în Grecia, ce duce la închiderea şcolilor, anularea feriboturilor şi zborurilor, în timp ce spitalele vor funcţiona cu personal redus. Poliţia elenă a făcut uz de gaze lacrimogene şi a intrat în conflict cu miile de persoane strânse în Atena. Este prima grevă generală după ce Guvernul a anunţat luna trecută introducerea urgentă a unei taxe pe proprietate şi suspendarea activităţii a 30.000 de bugetari. Acesta este un test al influenţei sindicatelor mari din Grecia. Astfel, sindicatele au nevoie de o participare masivă la proteste, pentru a demonstra că opoziţia faţă de măsurile de austeritate continuă. Greva intervine în condiţiile în care miniştrii de Finanţe din Zona Euro au amânat decizia de deblocare a următoarei tranşe din pachetul de salvare pentru Grecia. La rândul său, directorul pentru Europa al FMI, Antonio Borges, a declarat că planul de salvare a Greciei decis în luna iulie trebuie revizuit pentru a pune accentul mai mult pe sustenabilitatea datoriei şi pe reluarea creşterii economice. În replică, Ministrul elen de Finanţe Evangelos Venizelos a ţinut să precizeze ieri că Guvernul dispune de suficienţi bani pentru a plăti pensiile, salariile şi creditorii până la mijlocul lunii noiembrie.

CEHIA

În afara Zonei Euro

Premierii Bulgariei şi Cehiei au anunţat că ţările lor nu vor încerca deocamdată să adere la Zona euro, din cauza crizei deficitelor cu care se confruntă în prezent ţările membre. „Vom adera la Zona Euro atunci când vom vedea reguli clare acolo. Altfel, se transformă dintr-un stâlp de stabilitate într-un loc în care dai bani pentru a-i susţine pe cei care au probleme, iar scopul său este, de fapt, complet diferit”, a declarat premierul Boiko Borisov în deschiderea Forumului de afaceri bulgaro-ceh, la Praga. Omologul său ceh, Peter Necas, a exprimat un punct de vedere similar în ceea ce priveşte criza deficitelor şi extinderea Zonei Euro. „Bulgaria este ţara cu una dintre cele mai mici datorii externe din UE, avem o rezervă fiscală stabilă, ceea ce reprezintă o precondiţie bună pentru stabilitatea levei bulgare”, le-a dat asigurări premierul Borisov potenţialilor investitori cehi. De asemenea, a respins categoric zvonurile că Bulgaria ar putea avea nevoie de un împrumut FMI.

SPANIA

Protestele profesorilor

Zeci de mii de profesori şi liceeni au manifestat, din nou, ieri, la Madrid, împotriva reducerilor bugetare din educaţie decise de Guvernul regional şi pentru apărarea şcolii publice. După o primă manifestaţie pe 20 septembrie, profesori, părinţi şi liceeni au defilat din nou sub sloganul „Şcoala publică a tuturor, pentru toţi”, îmbrăcaţi cu tricouri verzi devenite semnul mişcării. În absenţa cifrelor oficiale, presa a estimat numărul participanţilor la circa 50.000, organizatorii evocând până la 90.000 de protestatari. Presată de Guvernul central socialist să-şi pună ordine în finanţe, regiunea Madrid, condusă de dreapta, a cerut profesorilor de gimnaziu să crească de la 18 la 20 numărul orelor de cursuri, din cele 37 de ore şi jumătate de lucru săptămânale. Măsura va însemna deteriorarea calităţii învăţământului şi reducerea angajărilor, potrivit sindicatelor, care au făcut apel la alte trei zile de grevă. Educaţia şi sănătatea sunt vizate din această vară de politica de austeritate din mai multe regiuni spaniole, puternic îndatorate şi cu deficite importante.

RUSIA

Tentativă de spionaj

Un chinez este acuzat în Rusia de tentativă de spionaj, după ce ar fi încercat să dea mită pentru a obţine detalii despre un sistem de rachete. Bărbatul, identificat drept Tun Sheniyun, a fost arestat la Moscova pe 28 octombrie 2010, în timp ce lucra ca interpret pentru delegaţii oficiale. Arestarea sa a fost ţinută secretă. Bărbatul ar fi încercat să obţină documentaţie despre sistemul de rachete sol-aer S-300, ce datează din perioada sovietică. Tun Sheniyun ar fi acţionat la ordinele Ministerului chinez al Securităţii, a anunţat serviciul rus de informaţii FSB. Autorităţile de la Beijing nu au comentat deocamdată acuzaţiile. Oficialii de la Moscova au furnizat sisteme de rachete S-300 Chinei, care a primit şi licenţă pentru a le fabrica. În plus, Rusia a înlocuit aceste sisteme cu un model mai nou, S-400.

JAPONIA

Radioactivitate ridicată

Un nivel ridicat de cesiu radioactiv a fost depistat în oraşul Fukushima, la 60 de kilometri distanţă de centrala nucleară avariată de valurile seismice din 11 martie. Nivelul ridicat a fost detectat în oraş, fiind de trei ori mai mare decât limita impusă de Guvern pentru izolarea obligatorie cu beton. Tomoya Yamauchi, profesor la Universitatea Kobe, a examinat mostre de sol colectate pe data de 14 septembrie din cinci zone din oraş. Acesta a descoperit că, într-un loc, nivelul de cesiu radioactiv crescuse de cinci ori comparativ cu trei luni înainte. Întreaga zonă este atât de contaminată încât ar fi necesară nu numai înlăturarea primului strat de sol, dar şi a suprafeţelor de drumuri, a asfaltului, a zidurilor din ciment. A cerut autorităţilor să desemneze secţiunea afectată din oraş ca „zonă fierbinte”, ceea ce ar încuraja localnicii să evacueze şi i-ar face eligibili pentru asistenţă din partea statului.

COREEA DE SUD

Exerciţii militare

Armata sud-coreeană a anunţat că va organiza, la sfârşitul săptămânii, exerciţii cu muniţie de război în apropiere de graniţa disputată cu Coreea de Nord. Armata sud-coreeană va lansa vineri dimineaţă tiruri de pe insulele Yeonpyeong şi Baengnyeong, situate la vest de Peninsula Coreea, a anunţat Statul Major Interarme. Cele două insule se află la sud de graniţa trasată prin armistiţiul care a pus capăt războiului din 1950-1953, contestată de regimul de la Phenian. Zona a fost scena mai multor incidente între cele două ţări, inclusiv bombardarea insulei Yeonpyeong, anul trecut, soldată cu moartea a patru sud-coreeni. Cele două Corei nu au semnat niciun tratat de pace, ceea ce înseamnă că sunt, tehnic, în război.

ARABIA SAUDITĂ

Ciocniri violente

Un număr de 14 persoane, printre care 11 poliţişti, au fost rănite în ciocniri luni în estul Arabiei Saudite, într-o localitate şiită. Potrivit Ministerului de Interne, ciocnirile s-au produs în oraşul Awamiah. Sosite pentru a dispersa o manifestaţie, forţele de ordine au fost primite cu pietre şi cockteiluri Molotov. Autorităţile saudite atribuie revoltele unor forţe externe. Anterior, oficialii de la Riyad au acuzat Iranul că susţine protestele şiite. Tensiunile s-au intensificat în Arabia Saudită în luna februarie, în urma arestării unui demnitar şiit care chemase la instaurarea unei monarhii constituţionale şi la combaterea corupţiei. La începutul lunii martie au avut loc mai multe manifestaţii în est, şiiţii cerând eliberarea din funcţie a demnitarului şi drepturi egale cu cele ale sunniţilor. Comunitatea şiită reprezintă 10% din populaţia regatului.

AFGANISTAN

Tentativă dejucată

Oficialii afgani au anunţat că au arestat şase persoane care plănuiau asasinarea preşedintelui Hadmi Karzai. Respectivele persoane recrutaseră o gardă de corp a preşedintelui. Cei arestaţi au legături cu reţeaua militantă Haqqani, susţin oficialii. În ultimele luni, militanţii au ucis mai mulţi oficiali afgani. Preşedintele Karzai a fost vizat de trei tentative de asasinare de când a fost ales, în 2002. Luna trecută, reprezentantul său la discuţiile de pace cu miliţiile Talibani, fostul preşedintre Burhanuddin Rabbani, a fost ucis. În iulie, fratele preşedintelui a fost asasinat de o gardă de corp în locuinţa sa.

FRANŢA

O anchetă mai aproape de final

Experţii care au analizat cutiile negre ale cursei Rio – Paris, prăbuşită în Oceanul Atlantic în iunie 2009, au stabilit că în rândul echipajului era o stare de confuzie, fără însă a trage concluzii. Piloţii păreau să fie îngrijoraţi în legătură cu norii care apăreau pe radare, în apropierea avionului. Cu toate acestea, situaţia meteorologică a fost catalogată de comandantul de bord ca nefiind preocupantă.

Imediat după aceea, pilotul automat a fost deconectat. În lipsa comandantului de bord, care mersese să se odihnească, pilotul rămas a efectuat o manevră imprecisă şi nervoasă, avionul accelerând şi urcând. La un moment dat, pilotul a avut o acţiune dezordonată pentru menţinerea manşei, exprimând surprinderea şi neînţelegerea în legătură cu informaţiile de care dispunea. La un moment dat, comandantul a revenit în cabina piloţilor, iar unul dintre piloţi se aude spunând: „Pierdem controlul”.

Experţii au dubii în legătură cu datele vizibile pe ecrane. Conform înregistrărilor, piloţii nu păreau să îşi dea seama că avionul risca să intre în picaj sau chiar era în picaj. În plus, piloţii nu au găsit nicio soluţie nici după declanşarea alarmelor şi luminilor de avertizare. Avionul Airbus A330 al Air France s-a prăbuşit în largul Braziliei în iunie 2009, având la bord 228 de persoane. Până acum, singura problemă tehnică depistată este îngheţarea senzorilor de viteză, dar anchetatorii cred că doar această problemă nu poate explica accidentul.

RUSIA

Suspiciuni de luare de mită

Un anchetator din cazul Serghei Magniţki a fost arestat pentru că a cerut trei milioane de dolari mită pentru a anula acuzaţiile dintr-un alt caz. Nelly Dmitrieva a acceptat o parte din bani în august, printr-un intermediar. „Dmitrieva a apelat la cunoştinţe pentru a ridica mita. La 23 august, unul dintre intermediari a luat 50.000 de euro şi 1.000 de dolari, precum şi euro şi dolari falşi în valoare totală de 1,5 milioane de dolari”, a afirmat un oficial rus. Persoanele care au ridicat mita au fost prinse în flagrant. Nelly Dmitrieva investiga şi moartea lui Serghei Magniţki, avocat decedat în custodia poliţiei în 2009. Acesta a stat un an într-o închisoare din Moscova înainte de a muri, iar în luna iulie organismul Kremlinului pentru drepturile omului a anunţat că moartea a fost rezultatul „unei neglijenţe calculate, deliberate şi inumane”.

Pe de altă parte, poliţia rusă a arestat peste 60 de persoane suspectate că ar fi provocat incendiile de pădure din ultimele zile din Siberia, incendii care ameninţă în prezent un oraş. Sute de pompieri se luptă cu flăcările care se apropie de oraşul Braţk, la 3.800 kilometri la est de Moscova. Cel puţin 13 incendii de pădure s-au înregistrat de la sfârşitul lunii septembrie, iar majoritatea au fost declanşate de piromani. Marţi se estima că zona totală afectată de incendii este de 760 de hectare, comparativ cu 50 de hectare vineri. Circa 80 de pompieri special antrenaţi s-au paraşutat în regiune şi aproape 100 de studenţi la Academia de poliţie au fost mobilizaţi pentru a-i asista pe pompieri.